Cea mai încercată și mai glorioasă forță de elită a forțelor terestre ale Armatei Române

La 3 noiembrie 1916, Marele Cartier General prin Ordinul nr. 294, a decis ca Școala Militară de Schiori din București să fie transformată în "Corpul Vânătorilor de Munte", organizat pe 3 batalioane a 3 companii fiecare, având un efectiv de 2000 de combatanți.

Această decizie se impunea cu stringenţă deoarece, luptele duse de armata română în toamna anului 1916, au demonstrat fără putere de tăgadă că lipsa trupelor de vânători de munte a reprezentat un serios handicap pentru obținerea succesului în campanie. Din acea zi, în cazarma Regimentului 4 Roșiori Cotroceni - București, au început să se adune viitorii vânători de munte, recrutați din întreaga armată.

În primul război mondial, Trupele de vânători de munte au participat la apărarea Moldovei cu Corpul Vânătorilor de Munte, care în funcție de misiuni, a avut în compunere 3-4 batalioane de vânători de munte și o companie de mitraliere. La 3 decembrie 1916, vânătorii de munte și-au început marșul pe jos spre garnizoana Târgu Neamț, au parcurs aproape 500 de km și au ajuns la destinație la 3 ianuarie 1917, fiind întâmpinați cu bucurie de populația și de oficialitățile orașului. Pe 9 ianuarie 1917, printr-un alt Ordin al Marelui Cartier General român, Corpul Vânătorilor de Munte a fost transformat în Batalionul Vânătorilor de Munte organizat pe 5 companii de pușcași, 2 companii de mitraliere și o secție de transmisiuni.

În perioada ianuarie-iulie 1917, vânătorii de munte s-au instruit pentru ducerea luptei în teren muntos - împădurit.

Ordinul de luptă s-a primit în ziua de 8 august 1917. Sub comanda maiorului Virgil Bădulescu, Batalionul de Vânători de Munte a intrat în ziua de 11 august în luptele de la Cireșoaia și Cosna. Astfel a început botezul focului pentru vânătorii de munte, urmat de o victorie prestigioasă. În primul război mondial, vânătorii de munte și-au demonstrat vitejia și spiritul de sacrificiu la Târgu Ocna, Cireșoaia, Vrânceanu și Oituz. Concluziile dureroasei experiențe a primului război mondial, au fost valorificate cu succes în perioada interbelică, acordându-se un mare interes pregătirii trupelor specializate pentru lupta în teren muntos-împădurit.

În anul 1923 s-au înființat primele două mari unități de vânători de munte - D.1 V.M. la Brașov și D. 2 V.M. la Bistrița. Poziția acestora în cadrul sistemului militar românesc s-a consolidat, s-au pus bazele instrucției la munte și s-au adoptat norme, reguli și principii privind lupta în munți.

În anul 1937 din cele două divizii de munte s-au constituit Bg. 1, 2 si 3 Mx. Munte, cărora li s-a alăturat Bg.4 Mx. Munte, înființată în anul 1939. Acoperirea frontierei de nord a României și participarea la cel de-al doilea război mondial în cele două campanii militare din est și din vest, a constituit examenul cel mai dur din întreaga istorie a trupelor de munte. Drumul lor a însemnat parcurgerea unui spațiu de peste 3000 de km adâncime, din România până în Kuban și din Kuban până în Cehoslovacia. Spațiul parcurs a însemnat tranzitarea prin luptă a teritoriilor a 7 state, aflându-se permanent în primul eșalon, acolo unde situația era grea și uneori fără scăpare.

În al doilea război mondial, vânătorii de munte au participat atât pe frontul de Est cât și pe cel de Vest, cu CORPUL VÂNĂTORILOR DE MUNTE, organizat pe 4 Divizii de Munte, fiecare organizată astfel: 6 B.V.M.; 2 B. SKI; 2 Dn. T.M.; 1 Dn. Ob. M.; 1 Cp. Trs.; 1 Esc. Călări; 1Cp. A.T.; 1 Cp. Pol. Mil.; 1 Cp. A.A. Al doilea război mondial încheiat la 12 mai 1945 a costat viața a 74.208 vînători de munte, ale căror morminte se găsesc presărate pe tot drumul de luptă, din nordul României, în Bucovina, Basarabia, Ucraina, Crimeea, Caucaz, Moldova, Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia, dovedind lumii întregi că au fost trupe de elită ale Armatei Române.

După cel de-al doilea război mondial, a urmat o perioadă mult mai grea pentru vânătorii de munte, confruntarea cu un adversar mult mai puternic, „aliatul sovietic” care își propusese lichidarea acestor trupe de elită. În perioada 1946 - 1961, trupele de vânători de munte au fost restructurate, ajungându-se la 14 aprilie 1961, la desființarea și ultimei structuri de Vânători de Munte, Bg. 2 V.M. Însă, în anul 1964 la 14 octombrie, prin ordin al Ministerului Apărării Naționale s-a reînființat Bg. 2 V.M. În perioada 1964 - 1969 au mai fost înființate Bg. 1V.M., Bg. 4 V.M., Bg. 5 V.M., iar în perioada 1990 - 1991, Bg. 7 V.M. si Bg. 61 V.M. Fiecare brigadă de vânători de munte avea în structura sa câte: 2 - 3 B.V.M.; 1 Dn. T.M. sau obuziere; 1Cp. Cc.; 1 Cp. Ge.; 1 Cp. Trs.; 1 Cp. N.B.C. si o Bt. Art. A.A. - mixtă.

1. Misiunile ce le pot îndeplini

Având în vedere că 1/3 din teritoriul ROMÂNIEI este teren muntos - împădurit, batalioanele și brigăzile de vânători de munte sunt structuri militare specializate în ducerea acțiunilor în teren muntos - împădurit, acționând în subordinea Corpului de armată de arme întrunite. Ele duc acțiuni de luptă ofensive sau de apărare, atât independent, cât și-n cooperare cu alte trupe, în teren muntos - împădurit, greu accesibil, acolo unde celelalte arme nu pot acționa.

În apărare, structurile de vânători de munte pot acționa pentru:

– apărarea unei localități montane sau grup de cabane;

– apărarea unor puncte obligate de trecere, trecători sau depresiuni intramontane;

– apărarea unor lucrări de artă (baraje hidrotehnice, viaducte, tunele, etc.)

De asemenea prin acțiuni de hărțuire permanentă (pericole tip „comando”) asupra inamicului ce duce acțiuni ofensive în zona montană, îi poate fracționa dispozitivul, perturba logistica acțiunilor și chiar îi creează o stare de nesiguranță în zona respectivă, ducând la scăderea gravă a moralului trupelor.

În lupta ofensivă, trupele de vânători de munte prin acțiuni independente sau în cooperare cu celelalte trupe, pot:

– elibera localități și grupuri de cabane;

– deschide trecători principale;

– cuceri noduri orografice și lucrări de artă;

– duce acțiuni de hărțuire a inamicului în scopul fracționării dispozitivului său și scăderii moralului.

2. Înzestrare

Unitățile de vânători de munte sunt înzestrate cu armament și tehnică de luptă moderne, produse de industria militară de apărare românească, astfel:

– tehnică blindată: M.L.V.M.; M.L.I. - 84 SAU T.A.B. - 71 M.;

– armament de infanterie: Pușcă automată 5,45 mm Md. 1986; Pușcă mitralieră md. 1964; Pistol mitralieră Md. 1963; Pușcă semiautomată cu lunetă Md. 1964; Mitralieră de companie Md. 1966 și A.G.A.T. - 7;

– armament de artilerie: A.G. - 9; Tun 76 - M.; Ob. 98 M.; Ar. 82 mm; Ar.120 mm;

– mitraliere 145 mm pe M.L.V.M. și pe Mtr. A.A.;

– instalație „MALIUTKA” pe M.L.I. - 84;

– stații de transmisiuni: R. 1030 și „PANTHER – 2000”.

3. Cooperare militară internațională

Începând cu anul 1995, trupele de vânători de munte au desfășurat exerciții de instruire în comun la nivel Pl. - Cp., cu forțe speciale din armatele următoarelor state: S.U.A., Marea Britanie, Grecia, Olanda, Turcia, Franța și Italia, făcându-se un schimb util de cunoștințe privind ducerea acțiunilor de luptă în teren muntos - împădurit, procedeele tehnice de escaladare a masivilor muntoși, cât și a salvării răniților din abrupturi montane.

Forțele Terestre Române au în prezent două brigăzi de vânători de munte operaționale:

• Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” din Brașov (subordonată Diviziei 1 Infanterie „Dacica”)

– Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi” Predeal;

– Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” Câmpulung Muscel;

– Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” Curtea de Argeș;

– Divizionul 206 Artilerie Ghimbav;

– Divizionul 228 Apărare Antiaeriană „Piatra Craiului” Brașov;

– Batalionul 229 Logistic.

• Brigada 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu” din Miercurea Ciuc (subordonată Diviziei 4 Infanterie „Gemina”)

– Batalionul 17 Vânători de Munte „Dragoș Vodă” Vatra Dornei;

– Batalionul 22 Vânători de Munte „Cireșoaia” Sfântu Gheorghe;

– Batalionul 24 Vânători de Munte „General Gheorghe Avramescu” Miercurea Ciuc;

– Batalionul 26 Vânători de Munte „Avram Iancu” Brad;

– Divizionul 385 Artilerie „Iancu de Hunedoara”;

– Divizionul 468 Apărare Antiaeriană „Trotuș”;

– Batalionul 435 Logistic „Ciuc”.

Notabilă este participarea cu succes a unor companii și plutoane de vânători de munte la misiunile în afara granițelor țării, în cadrul misiunilor din teatrele de operații din Kosovo, Irak și Afganistan.

La mulți ani tuturor camarazilor de armă și celor care au activat în unitățile de vânători de munte!

Preşedintele A.N.C.M.R.R. „Gen. Grigore Bălan” – filiala Covasna

Col. (rtr) (V.M.) Ioachim Grigorescu