ACTUALITATE 28 iulie 2014

29 Iulie, Ziua Imnului Naţional

de Covasna Media | 354 vizualizări

29 iulie este Ziua Imnului Naţional al României, „Deşteaptă-te române!”. În această zi, în anul 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române!”, devenit după Revoluţia anticomunistă din 1989 imnul naţional al României.

La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inima şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.

Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul.

O versiune spune că însuşi Andrei Mureşanu este autorul melodiei, iar alta susţine că de fapt era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele „Din sânul maicii mele”.

Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independenţă (1877 - 1878), Primul şi Al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio.

În ziua revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulţi dintre ei nemaiştiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit pe străzi, unind uriaşele mase de oameni.

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”.

Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imediat după decembrie 1989 Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991.

Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Potrivit Articolului 12, alineatul 3 din Constituţie, „Deşteaptă-te, române!” a devenit Imn Naţional, iar prin Legea nr. 99 a fost proclamată Zi a Imnului Naţional al României.

Imnul se interpretează de către cor şi fanfară în următoarele situaţii: cu ocazia ceremoniilor oficiale naţionale, cu ocazia competiţiilor sportive oficiale internaţionale, cu ocazia deschiderii sesiuni a camerei Parlamentului, la începutul programului zilnic în şcolile primare şi gimnaziale de stat şi particulare, la radio şi posturile de televiziune, la începutul manualelor şcolare se tipăreşte textul imnului naţional al României.

Imediat după instaurarea dictaturii comuniste şi abdicarea regelui Mihai I la 30 decembrie 1947, „Deşteaptă-te, române!” şi alte marşuri sau cântece patriotice au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu închisoarea.

În ziua 15 noiembrie 1987, cu ocazia revoltei de la Braşov, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, desi mulţi dintre ei nu cunoşteau bine versurile.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi ca un adevărat imn național, înlocuind imnul comunist „Trei culori”.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Moldovei, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

În 1900 cântecul „Deșteaptă-te, române!”, în interpretarea solistului Alexandru Pascu, a fost înregistrată pe disc în SUA, iar în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din Bucureşti reunită cu fanfara Regimentului Ştefan cel Mare din Iaşi au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În acelaşi an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

De la constituirea statului român modern, s-au succedat cinci imnuri se stat, ilustrând regimul politic în timpul căruia au fost concepute şi intonate.

În perioada 1862-1884 a fost intonat Marşul Triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor, urmând ca din anul 1884 până la instaurarea regimului comunist să se intoneze imnul regal Trăiască Regele.

În perioada comunistă au fost adoptate trei imnuri distincte Zdrobite cătuşe (1948-1953), Te slăvim, Românie (1953-1977) şi Trei culori cunosc pe lume (1977-1989).

Trei culori cunosc pe lume, ultimul imn al perioadei comuniste, a fost „inspirat” din versurile unui cântec patriotic scris de Ciprian Porumbescu. Unii spun că „fascinanta” adaptare i-a aparţinut chiar lui Nicolae Ceauşescu.

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 şi 11.

 

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!

Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,

La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,

Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;

Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,

„Viaţă-n libertate ori moarte!” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!

Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,

Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,

Şi blastămă cu lacrimi în ochi pe orişicare,

În astfel de pericol s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,

Când patria sau mama, cu inimă duioasă,

Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;

Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,

Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;

Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,

Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!

Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată

Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu cruce-n frunte! căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’ pământ!

 

Prim-vicepreședinte A.N.C.M.R.R. - Filiala Covasna ”Gl. Grigore Bălan”

Mr. (r) Robert – Tiberiu Rusznak

 

Programul activităţilor desfăşurate cu prilejul sărbătoririi „Zilei Imnului Naţional”

În ziua de 29 iulie, ora 10.00, cu ocazia sărbătoririi „Zilei Imnului Naţional” în municipiul Sfântu Gheorghe, la „Monumentul Ostaşului Român”, se va desfăşura un ceremonial militar şi religios, care va cuprinde printre altele o binecuvântare şi rugăciune pentru poporul român, oficiate de către preotul militar; alocuţiune de deschidere privind semnificaţia evenimentului, rostită de către prefectul judeţului; alocuţiuni privind simbolistica versurilor imnului naţional al României, scurt istoric şi semnificaţii; moment artistic interpretat de către corul bărbătesc „Voievozii Munţilor” din Vâlcele; interpretarea instrumentală şi vocală a imnului naţional al României de către întreg personalul participant; defilarea gărzii de onoare; prezentarea onorului muzicii militare.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Florin, 29 iulie 2014
Da, pe 15 martie :)))))
Kviatkovski, 29 iulie 2014
Oare domnii Antal Arpad,Tamas Gabor si altii de teapa lor,vor participa la festivitati ?A-si fi tare curios.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.