Conducerea UDMR intenţionează să solicite asistenţă din partea Comisiei Europene în ceea ce priveşte evaluarea proiectelor depuse la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, din cauza unor informaţii potrivit cărora acest proces nu ar urma să aibă loc în mod obiectiv şi banii ar fi direcţionaţi politic spre o comună sau alta. Administratorul public al judeţului, Klarik Laszlo, a prezentat ieri o situaţie potrivit căreia la nivelul judeţului au fost

UDMR vrea să apeleze la Comisia Europeană pentru a supraveghea procesul de evaluare a proiectelor depuse la acest program

Conducerea UDMR intenţionează să solicite asistenţă din partea Comisiei Europene în ceea ce priveşte evaluarea proiectelor depuse la Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, din cauza unor informaţii potrivit cărora acest proces nu ar urma să aibă loc în mod obiectiv şi banii ar fi direcţionaţi politic spre o comună sau alta. Administratorul public al judeţului, Klarik Laszlo, a prezentat ieri o situaţie potrivit căreia la nivelul judeţului au fost depuse pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 19 proiecte, dintre care 15 au trecut de prima fază, valoarea acestor proiecte depăşind în total 40 de milioane de euro.

Comunele care au depus proiecte sunt Bodoc, Estelnic, Turia, Cernat, Hăghig, Poian, Barcani, Ilieni, Breţcu, Brăduţ, Reci, Ozun, Vârghiş, Dobârlău, Valea Crişului, Sânzieni, Aita Mare, Belin şi Arcuş, dintre care ultimele 4 nu au trecut însă de prima fază de evaluare pe motiv că le lipseau unele autorizaţii.

„Piedici birocratice“

Potrivit lui Klarik, la nivelul acestui program au existat însă „piedici birocratice” prin care cei mai puţin informaţi să nu reuşească să depună cerere de finanţare, precum şi un ordin al ministerului care intervenea în ultimul moment în criteriile de punctaj. Având în vedere toate problemele sesizate, UDMR va cere intervenţia Comisiei Europene, cu scopul de a asista evaluarea obiectivă a proiectelor.

„Suntem revoltaţi de ce s-a întâmplat, ne-am consultat cu dl Marko Bela şi am luat foarte serios în calcul să ne adresăm Comisiei Europene cu această problemă şi să solicităm asistenţă din partea Comisiei Europene în cadrul procesului de evaluare a proiectelor pentru că suntem convinşi, şi exemplele arată clar că există o tendenţiozitate, o încercare de a dirija unde să ajungă banii şi nu avem nicio garanţie că o să fie o evaluare obiectivă. Din acest motiv ne gândim foarte foarte serios să cerem sprijinul Comisiei Europene să se asigure o evaluare corectă şi obiectivă a acestor proiecte”, a declarat Klarik Laszlo.

El a precizat că dincolo de şicanarea cu avizele, a intervenit şi o modificare în Ghidul Solicitantului pe măsura 322, care înlocuia un citat care permitea crearea unei infrastructuri acolo unde nu există în „localitatea (satul respectiv)“, cu altul în care se vorbeşte de crearea reţelei de infrastructură acolo unde nu există în „localitatea (comuna respectivă)“. Mai mult, spune Klarik, Ghidul solicitantului redefineşte termenul de localitate, deşi acesta este definit prin lege organică.

Ca urmare a acestei modificări, Klarik a exemplificat că un primar a fost nevoit să refacă toată documentaţia şi să regândească tot proiectul sau putea să nici nu mai depună întrucât avea infrastructura respectivă în altă localitate a comunei. „Criteriile de punctaj nu sunt care să fie interpretabile şi lasă puţin spaţiu de manevră politicului să dirijeze banii acolo unde ar dori să ajungă, şi atunci au căutat tot felul de metode de a influenţa un pic soarta acestei sesiuni”, a spus administratorul public al judeţului.

Ordin de ministru la ora 2 noaptea

În cele din urmă, Klarik Laszlo a mai declarat că în noaptea în care era termenul de depunere a proiectelor la birourile judeţene, la ora două noaptea ministrul agriculturii Ilie Sârbu a emis un ordin de ministru, nr. 510, apărut a doua zi pe site-ul ministerului, prin care umblă la criteriile de selecţie. „Au făcut tot felul de calcule şi au văzut că oricum orice manevră au făcut, totuşi nu au siguranţa că vor fi câştigătoare acele proiecte dorite de ei”, a spus acesta.

Punctajul maxim care poate fi obţinut este de 69 de puncte şi Klarik spune că majoritatea proiectelor vor obţine cam 64, iar ceea ce intervine peste acesta depinde de gradul de sărăcie al comunei, care cu cât este mai ridicat, cu atât comuna primeşte punctaj mai mare şi invers.

Astfel, spune el, ordinul ministrului emis cu zece ore înainte de termenul de depunere înlocuieşte o anexă care a cuprins toate comunele din România cu nişte indicatori statistici, printre care şi gradul de sărăcie aferent şi a modificat gradul de sărăcie.

„Noi suntem considerat judeţ bogat, avem puţine comune cu grad ridicat de sărăcie şi majoritatea au luat 5 puncte, câteva 7, niciuna nu a fost până acum la grad ridicat şi să ia 10 puncte. 64 de puncte obţine oricine, cine poate lua 69 sau 67 nu mai depinde decât de gradul de sărăcie şi cu zece ore înainte să fie termenul limită de depunere a proiectelor a emis acest ordin, prin care înlocuieşte o anexă care a cuprins toate comunele din România cu nişte indicatori statistici, printre care şi gradul de sărăcie aferent şi a modificat gradul de sărăcie, nu ştim cine i-a furnizat criteriile, altele decât valabile”, a explicat Klarik.

Acesta a continuat că dacă de exemplu în Cluj înainte de schimbarea criteriilor nu era nicio comună cu grad de sărăcie ridicat, potrivit noilor criterii 16 comune au fost încadrate la acest capitol: 7 ale PDL, 4 ale PSD, 3 PNL şi 1 UDMR, iar în Covasna comuna Vâlcele (primar PSD) a urcat de la grad mediu de sărăcie la ridicat şi alte 6 comune care înainte aveau grad mediu de sărăcie, acum sunt încadrate la grad scăzut şi pierd din punctaj – Băţani, Boroşneu Mare, Moacşa, Reci, Bodoc şi Brăduţ.

Klarik Laszlo a conchis că are informaţii neverificate că ordinul ar fi fost abrogat ieri, dar se regăseşte în continuare pe site-ul ministerului. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală se finanţează infrastructură de bază, reabilitare de drumuri, străzi, reţele de apă, canalizare şi fiecare proiect trebuie să aibă o componentă socială – culturală. Valoarea maximă care se poate finanţa printr-un proiect este de 2,5 milioane de euro.

Ana Sidon