Cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, sărbătorită anual pe 14 iunie, aducem un omagiu doctorului Andy Rosin, fostul director al Centrului de Transfuzii Sanguine din Sfântu Gheorghe. Anul trecut, în revista OCV (ediția 4612, 14-20 iunie 2024), am avut ocazia să realizăm un interviu cu dr. Rosin, în care ne-a împărtășit provocările și nevoile sistemului de transfuzie sanguină din România. Din nefericire, în ianuarie a.c., dr. Andy Rosin s-a stins din viață și a lăsat în urmă o moștenire valoroasă de profesionalism, dedicare și grijă pentru sănătatea comunității.

Prin reluarea acestui interviu, publicat inițial în revista OCV, dorim să păstrăm vie amintirea sa și să inspirăm mai departe actul altruist al donării de sânge, atât de necesar în fiecare zi.

Ziua Mondială a Donatorului de Sânge nu este doar un moment de sărbătoare, ci și de reflecție asupra problemelor sistemului de transfuzii. Directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Covasna, Andy Rosin, ne-a vorbit despre o serie de factori care afectează eficiența, dar și siguranța transfuziilor. 

Concret, e nevoie de informatizarea sistemului, de introducerea testării NAT și de suplimentarea personalului. 

„De Ziua Mondială a Donatorului de Sânge mesajul meu este că aș dori o zi națională sau o perioadă națională a donării de sânge ca să ni se dea nu ce vrem noi, ci ceea ce ne este necesar ca să ne desfășurăm activitatea. Noi am rămas în secolul XX cu transfuzia, cel puțin din punct de vedere al testării sângelui pentru maladiile transmisibile. De 20 de ani spun că trebuie să se introducă sistemul NAT (Nucleic Acid Testing), adică screeningul sângelui prin amplificarea acizilor nucleici, ceea ce n-ar aduce costuri suplimentare, cel puțin nu pe termen mediu și lung. La început ar fi nevoie de o investiție, dar nu foarte mare. Dar eu vorbesc, eu aud. Și ca mine mai sunt o grămadă de colegi din transfuzie”, ne-a spus Andy Rosin. 

Directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Covasna a adăugat că un sistem informatizat ar îmbunătăți semnificativ procesul de etichetare și ar reduce astfel erorile umane și accidentele transfuzionale. De asemenea, ar permite o gestionare mai eficientă a plasmei și a altor componente sanguine, pentru că astfel se reduce risipa și se asigură aprovizionarea continuă cu produse esențiale, cum ar fi albumina și imunoglobulinele.

„Astea sunt principalele dorințe. Nu mai încercăm să le spunem guvernanților să ne dea și oameni. Noi lucrăm în conformitate cu un ordin de ministru care ne normează personalul în funcție de câți litri de sânge recoltăm. Conform acestui ordin de ministru, noi suntem la sub jumătate din personalul normal. Ar trebui să fim vreo 4.500 și suntem un pic peste 2.000 de persoane la nivel național. Astea sunt problemele transfuziei. Avem noroc de materie primă, adică de donatori, avem noroc de mână de lucru extrem de bine pusă la punct, în ciuda faptului că nu ni se asigură fonduri pentru pregătire profesională și nu s-a întâmplat asta niciodată. Avem noroc și cu autoritățile locale, care de cele mai multe ori au fost foarte cooperante, dar și de presă, care ne ajută atunci când e vreun apel de donare”, a mai adăugat Andy Rosin. 

Câteva gânduri de la donatori 

În ciuda acestor provocări, există oameni dedicați care donează sânge în mod regulat, motivați de dorința de a ajuta și de a salva vieți. Robert Ambarus, tehnician dentar de profesie, ne-a spus că principalul motiv pentru care a început să doneze sânge a fost dorința de a ajuta, pentru că era conștient de deficitul de sânge, dar și pentru că avea un prieten care a avut nevoie de componente sanguine.   

După prima donare, tânărul din Sfântu Gheorghe spune că a aflat că are grupa sanguină B, una dintre cele mai rare. Acum donează regulat pentru că simte pe propria piele beneficii pentru sănătate și se simte mai energic după fiecare donare. Pe lângă acestea, donarea de sânge îi oferă mai multe verificări medicale anuale. 

La început avea multe îndoieli legate de reacția corpului său la donare și de oboseala de după, dar spune că s-a simțit mai dinamic și mai sănătos după fiecare procedură. 

„Donez regulat și cu o singură donare de sânge pot ajuta mai multe persoane, ceea ce îmi oferă o senzație minunată, pentru că pentru noi, cei sănătoși, nu costă nimic, dar poate salva vieți. Prima mea experiență de donare a fost foarte pozitivă, deoarece la Centrul de Donare de Sânge lucra o echipă profesionistă și amabilă care mi-a explicat fiecare pas în prealabil, a efectuat examinările de rutină, și în scurt timp am trecut prin procesul de donare. (...) Această primă experiență a fost cea care a determinat faptul că am devenit un donator recurent”, ne-a explicat Robert Ambarus. 

Tânărul a adăugat că și-a depășit temerile discutând cu prieteni din domeniul medical, care l-au informat despre beneficiile pentru sănătate ale donării de sânge și despre aspectul emoțional al ajutorului pe care îl poate oferi altora. Așadar, pentru Robert, fapta bună și monitorizarea regulată a stării de sănătate sunt principalele avantaje ale donării. 

Un alt tânăr din Sfântu Gheorghe, Zoltán Kisfaludi-Bak, spune că donarea de sânge este un act de bunătate care nu necesită efort. 

„Am devenit donator pentru că astfel pot face un bine pentru comunitatea noastră. Am donat regulat pentru o perioadă, dar din motive de sănătate și pentru că am fost ocupat, am redus frecvența. Totuși, planific să revin la donările regulate. La prima donare eram, evident, puțin emoționat pentru că nu știam la ce să mă aștept. În copilărie am avut de două ori o stare de rău în spitale, care era doar din cauza emoțiilor. Dar știind că nu am de ce să mă tem, m-am hotărât și s-a dovedit că nu aveam de ce să fiu neliniștit”, ne-a spus tânărul care este inginer constructor de profesie. 

Pe cei care ar dori să doneze, dar încă ezită, el i-ar sfătui să înceapă atunci când există un apel public urgent, cum ar fi cazurile în care o persoană are nevoie de sânge în urma unui accident, deoarece în astfel de situații sângele donat va fi folosit pentru cineva concret, iar astfel primul pas va fi mai ușor de făcut. 

Condițiile pentru donare includ: o greutate minimă de 55 kg, o stare bună de sănătate (fără boli cronice sau medicamente luate în ultimele două săptămâni), servirea obligatorie a unui mic dejun și lichide (apă, ceai, cafea, lapte) înainte de donare, interdicția consumului de băuturi alcoolice cu 48 de ore înainte și interdicția fumatului cu două ore înainte și după donare.