Interviu cu preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor.

Ultimii patru ani au trecut parcă în fugă, iar pentru cei mai mulți dintre politicieni a venit vremea evaluării, în ideea obținerii a încă patru ani de funcții publice. Prin urmare, următoarele luni se anunță cel puțin interesante, fiecare dintre politicienii prezentului pregătindu-se cu tot „arsenalul” de recucerirea electoratului; iar în vreme ce unii vor scoate în față promisiunile, alții vor vorbi cu fapte. Poate că tocmai asta îi deosebește pe unii de ceilalți, iar președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, se arată convins de faptul că electoratul său e clar de partea faptelor.

Avocat de meserie, fostul deputat UDMR Tamás Sándor a venit la conducerea județului în urma unei campanii controversate care a marcat o schimbare pentru județ, dar și pentru Sfântu-Gheorghe. O schimbare necesară pentru UDMR, o schimbare care va avea, probabil, ecouri și pe următorii patru ani. Despre toate acestea – administrație și viziuni politice, planuri de viitor dar și pasiuni ori regrete, Tamás Sándor ne-a vorbit deschis și relaxat, ca un adevărat om politic aflat înaintea unei noi campanii.

– Domnule președinte, au trecut aproape patru ani de la momentul 2008, când ați câștigat conducerea județului. Cum au fost acești ani?

– Am avut cel puțin trei ani foarte grei din cei patru... Trei ani cu probleme financiare nu doar la nivel național ci în context european sau chiar mondial. Cu toate acestea, nu cred că poate contesta cineva faptul că am avansat în dezvoltarea localităților, a județului, urmând exact calea dezvoltării infrastructurii, ceea ce-i revine unui Consiliu Județean. Rezultatele colaborării pe mai multe planuri, dintre care cele mai importante sunt cu factorii de decizie – primarii și administrația de la București, cred că sunt vizibile tocmai prin ceea ce putem spune că am realizat. Iar aici aș puncta una dintre investițiile majore sprijinite de UDMR: DN Chichiș – Sfântu-Gheorghe – Miercurea Ciuc; în total e vorba de 220 de kilometri de drum, iar partea din județul Covasna a fost deja predată. Nu e o investiție realizată peste noapte, e o investiție cu care UDMR se mândrește și pentru care a meritat să fim acolo, la guvernare.

– Subliniați insistent aportul UDMR la guvernare și beneficiile pentru județ... UDMR s-a aflat însă aproape constant la putere din 1996 încoace, chiar dacă uneori a stat „în umbră”. Prin urmare, de ce nu s-a dezvoltat județul acesta mai devreme?

– Da, UDMR a fost la putere, e adevărat. Dar între 1996 și 2000 vorbim de un guvern foarte colorat din punct de vedere politic, unde dacă nu a existat centru de decizie clar nu puteau exista nici rezultate. Iar apoi a venit PSD-ul, o guvernare susținută de UDMR, dar Opoziția tot opoziție era, prea multe nu se puteau obține. Cel puțin nu pe dezvoltare de infrastructură. UDMR a obținut însă în anii aceia foarte multe drepturi lingvistice și culturale pentru minorități, inclusiv comunitatea maghiară deci. Apoi, cu Alianța D.A. au început să se miște mai bine lucrurile și în ultimii opt ani s-au construit în județul Covasna 22 de terenuri și baze sportive; între 2010 și 2011 am realizat peste 100 de kilometri de drumuri în județ – naționale, județene și locale. Banii au venit din diverse surse, dar rezultatele se văd.

– Care a fost marea provocare a acestor patru ani?

– În mod sigur fondurile europene. Ne-am bazat mult pe acestea, dar pentru a le atrage au trebuit proiecte, iar proiectele au fost realizate pe viziuni concrete, viabile. Iar rezultatul cel mai spectaculos este, fără îndoială proiectul de 107 milioane de euro pentru dezvoltarea rețelei de apă și canalizare pentru Sfântu-Gheorghe, Covasna, Târgu-Secuiesc și Întorsura Buzăului. Mai este proiectul de reabilitare al DJ ce leagă Covasna de Târgu-Secuiesc, pe un proiect în valoare de 15 milioane de euro, un  drum care va fi spectaculos la finalizare, plus proiectul de management integrat al deșeurilor. O provocare mare a fost și reabilitarea Spitalului Județean de Urgențe, care în ultimii zece ani a fost mai mult șantier... Toate acestea le-am făcut atrăgând bani europeni și de la Guvern – pe proiecte. Și, desigur, prezența UDMR în Guvern și-a spus pozitiv cuvântul.

– Cât a contat faptul că ați avut experiența deputăției?

– A contat foarte mult, de ce să neg...? Pentru că am cunoscut oameni, am știut unde să merg. Dar, dincolo de asta, cunosc drumurile până la București, știu unde și cum se deschide fiecare ușă. Mi-ar fi plăcut și mie să pot rezolva treburile doar prin e-mail, dar sunt conștient că asta nu se poate la noi, în România. Am avut deci cunoștințe, am avut sprijin politic dar și programe viabile care au asigurat succesul – în ziua de azi nu se mai dau bani pe vorbe, este nevoie de proiecte de execuție.

– Ce ne puteți spune despre nerealizări?

– Sunt și nerealizări sau părți mai puțin bune. Iar una dintre cele mai mari este faptul că nu am reușit să colaborăm cu unele primării și instituții...  Mă refer aici în principal la Primăria Baraolt, orașul a stagnat din cauza lipsei de colaborare cu primarul Nagy István. Nu am reușit nici la Târgu-Secuiesc, orașul a avut de suferit din cauza nepriceperii conducerii locale. La Târgu-Secuiesc, oraș atât de drag mie, oraș cu oameni harnici și cu istorie puternică, oraș al breslelor, a existat și un buget foarte mare și totuși lucrurile nu au mers. Pentru că viitorul nu poate fi clădit pe „nu” ci pe „da”. Trebuie empatie ca lucrurile să meargă, iar uneori trebuie să faci și compromisuri. Neajunsurile acestea sperăm să le reparăm odată cu noile mandate, după alegerile din iunie.

– Că veni vorba despre asta, povestiți-ne despre planurile imediat următoare și țintele UDMR.

– Ca toată lumea, intrăm în campanie. Iar lupta cea mare se va da pe orașe, deși nici restul localităților nu sunt neglijate. În vreme ce la Sfântu-Gheorghe și Covasna nu cred că vom avea probleme, bătălia va fi pe Baraolt și Târgu-Secuiesc. Iar campania va vorbi despre fapte. Așa sunt eu, cel puțin campania mea, a echipei mele, va scoate în față faptele. Ce rost are să faci promisiuni despre care nu știi dacă și cum vor deveni realitate...? Eu cred că oamenii vor alege în funcție de ceea ce se vede, de ceea ce putem aduce în față și prezenta ca și realizare. Revenind la Târgu-Secuiesc și Baraolt, avem candidați oameni cinstiți, care vor să facă ceva pentru comunitățile de acolo. Mizăm pe oameni care vor să lucreze, căci mai e de lucru la infrastructura județului, pentru că nu s-a făcut nimic 20 de ani aproape. Dar revin și spun că în ultimii patru ani am avansat.

– Veți cuceri aducând faptele în față, deci.

– Da, așa e și normal. Un om politic trebuie să aibă viziune. Sigur că mă interesează să câștigăm alegerile, de asta aduc faptele să vorbească. Nu mă interesează să fac precum majoritatea politicienilor români, care din patru în patru ani lansează promisiuni – nu fac asta, eu vorbesc despre fapte pentru că asta am, viziuni pe termen lung, proiecte concrete. Pot vorbi despre ce am făcut și despre ce intenționez să fac. Nu voi forța lucrurile pentru că vin alegerile. Am liniștea muncii depuse până acum, drept urmare mă voi baza pe realizări.

– Ați vorbit mult despre UDMR. Există avantajul specific zonei aici pentru politicienii Uniunii. Ce ne puteți spune despre relația cu consilierii români și cu primarii români?

– Consilierii români reprezintă 20% în CJ și cred că am avut o relație excelentă cu ei în ultimii patru ani. PNL și PDL au avut reforme vizibile la nivel județean din punct de vedere al organizațiilor, cu PSD a fost mai greu, că nu au nicio reformă în interior. Eu sunt adeptul proporționalității și așa am procedat inclusiv cu banii alocați comunităților. În ce-i privește pe primarii români, am avut relații bune cu ei, iar dacă au venit cu proiecte concrete, viabile, i-am sprijinit și ajutat inclusiv cu lobby politic. Pe probleme de investiții și dezvoltare trebuie să fim uniți, luptele politice sunt cu totul altceva. Au fost momente în care ne-am bătut în CJ cu cei de la PCM, în favoarea zonelor românești și finanțării proiectelor de acolo. Nu am neglijat aceste zone, în niciun caz.

– Ce puteți spune despre relația cu Partidul Civic Maghiar (PCM)?

– Pot spune cu siguranță că tot mai mulți oameni de-ai lor se îndreaptă spre UDMR acum. Că-i vom primi doar pe unii, pe cei capabili, asta e o altă discuție. Anul acesta e decisiv, UDMR a pierdut în 2008 în fața PCM, care a fost un balon umflat artificial... întotdeauna lucrurile artificiale ajung să se sfârșească. S-a crezut că e altceva, dar cu oameni precum Szász Jenő și Kulcsár Terza József nu putem sta de vorbă. Vom lua pe listele UDMR oameni valoroși din PCM, oameni care vor să muncească. Noi am construit un UDMR stabil, iar de aici, dacă putem, vom colabora cu cei care merită.

– Care sunt planurile pentru următorii patru ani pe care vi-i pot aduce un nou mandat?

– Principala provocare este crearea de locuri de muncă. Să continuăm dezvoltarea județului, dar să creăm locuri de muncă pentru oameni, că de asta e mare nevoie.  Administrația nu poate însă crea la propriu locuri de muncă, ceea ce poate face este să atragă investitori care să ofere aceste locuri de muncă. Pentru atragerea investitorilor, va trebui să concepem pachete de oferte, să le oferim terenuri, reduceri de impozite, diverse beneficii.

– Dacă nu ați rămâne în politică, ce ați face mai departe? Cum ar arăta viața dumneavoastră fără politică, fără a fi în vizorul public?

– M-am gândit la asta de multe ori și, deși sunt în zodia Fecioarei, sunt o Fecioară atipică totuși – adică adaptabilă schimbărilor. Mă pot schimba și mâine, să nu mai fiu în politică nu ar fi o tragedie. Sunt avocat, membru al Baroului Covasna, deci aș avea ce face... și până la urmă și pledând la bară ești în vizorul public. Nu am remușcări de niciun fel, cred că am făcut lucrurile corect și am trăit cinstit.

– Cu ce ați „plătit” succesul politic?

– În mod sigur cu prețul unui timp tot mai scurt alături de familie. Din 24 de ore, tot mai puține petrecute alături de soția și copiii mei. Viața publică are prețul său, iar acest lucru mă doare. Mai ales că eu am o relație specială cu copii mei, pentru care sunt „cel mai glumeț tată din lume”. Am văzut schimbările copiilor în treacăt, acum fiica mea are 14 ani și simt că are nevoie de mine, să-mi spună lucruri... Aceasta e, deci, marea pierdere: timpul alături de familie.

 (Interviu preluat de pe monicavajna.wordpress.com)