După patru ani la conducerea Agenţiei de Protecţie a Mediului Covasna (APM), directorul Hobincu Zoltan trage linie şi numără realizările sau lucrurile care ar mai fi de făcut în cadrul instituţiei. Fie că ţin de investiţii materiale în sediul APM sau de protecţia mediului înconjurător, Hobincu se declară mulţumit, pasionat de munca sa şi deloc stresat că nu ar fi făcut ceea ce trebuie în postul său. „Nu fac politică şi acest lucru mi se pare extrem de important“ mai accentuează directorul APM, în timp ce vorbeşte despre ce a realizat în instituţie. O lucrare mare ţine de modernizarea sediului Agenţiei, care dintr-o clădire anostă se va transforma într-un imobil modern, cu servicii aduse aproape de cetăţean, în această perioadă a intrat în custodia APM şi Rezervaţia de la Reci şi instituţia s-a îmbogăţit cu un aparat de absorbţie atomică în valoare de o sută de mii de lei, care efectuează analize de mare precizie. Ce ar mai dori să facă ţine de schimbarea în totalitate a parcului de maşini pentru a acoperi cu succes intervenţiile pe teren, de dotarea cu calculatoare şi aşa mai departe.

La ce se referă investiţia în sediul APM?

În anul 1995, când a fost construită, clădirea era concepută ca un set de laboratoare fără noimă, iar imobilul şi-a dovedit ineficienţa funcţională. După ce am câştigat acest post de director al APM am început demersurile pentru a transforma sediul întrunul modern. Pe baza proiectului am solicitat o evaluare de expertiză a stării clădirii, am transmis un memoriu Ministerului şi am obţinut greu, după o luptă susţinută, fondurile necesare modernizării clădirii. Am pus pe hârtie modul cel mai modern de a funcţiona o clădire. Centrala termică era nefuncţională, din acoperiş ne ploua în cap, după ce am rezolvat aceste probleme am trecut la renovarea interiorului şi transformarea fluxului informaţional astfel încât clientul să nu mai fie purtat prin birouri, de la un etaj la altul. La parter va fi un ghişeu unde cetăţenii care intră vor primi informaţiile necesare, aici vor fi şi taxaţi şi se preiau documentele. De asemenea, dacă cineva are de făcut o reclamaţie, atunci o înregistrează la acest ghişeu. Toată investiţia în clădire se ridică la aproximativ 700.000 de lei. O altă realizare este că nu am lăsat niciun angajat fără un curs de specializare, i-am înscris pe toţi la cursuri de limbi străine, de calculatoare, le-am deschis perspectiva pentru carieră, trebuie să prinzi pasiune pentru meseria asta în mediu, dacă nu era pasiunea puteam să stau acasă. Avem foarte mulţi masteri, un expert european şi am reuşit detaşarea unui voluntar al Corpului Păcii, din SUA, care este aici de un an şi ne-a ajutat în compartimentul de biodiversitate, a întocmit planuri de management, hărţi şi a predat cursuri de engleză.

Ce relaţii aţi avut cu autorităţile locale?

Ceea ce îmi dă mari satisfacţii este că am reuşit să stabilesc o colaborare cu primăriile, cu Consiliul Judeţean, cu Prefectura. APM a devenit vizibilă, am eradicat complet birocraţia şi am reuşit ca nimeni care vine să nu plece fără a i se prelua sau rezolva problema. Mai mult, am reuşit depolitizarea instituţiei şi tot ce intră aici e rezolvat în mod legal, am eliminat intervenţiile şi influenţele de orice fel. Nu la cerere, nu la presiune şi nu la şantaj s-au rezolvat problemele.

Cum stăm cu obligaţiile de mediu în urma marilor privatizări?

Am ajutat autorităţile locale să pună ordine în unele privatizări defectuoase – Câmpu-Frumos, Ferma de vaci de la Ozun – sunt acţiuni în derulare în instanţă. Am pus o anumită ordine în privatizarea marilor fabrici, dar am luat potcoavele de pe cai morţi. Nu se mai găseşte nici fabrica, nici proprietarul, decât un câmp de dărâmături. Fierul sa vândut la fier vechi, apoi firmele s-au şters din Registrul Comerţului şi nu le mai dai de urmă. Proprietarii ştiind că eu sunt pe fază nu ies din umbră. Au obligaţia să reconstruiască ecologic zonele şi să le dea în folosinţă după ecologizare.

Ce se mai întâmplă cu Rezervaţia de la Reci?

Lucrăm la un proiect, a fost făcut un plan de management prin care dorim să atragem fonduri pentru amenajarea Rezervaţiei. Este una din cele mai mari realizări că am reuşit luarea în custodie a Rezervaţiei, acum au loc acolo patrulări permanente pentru a proteja speciile rare care trăiesc în acest habitat. Proiectul va fi depus la Ministerul Mediului şi are o valoare de peste 50.000 de euro, din care se vor pune panouri informative, nu va mai fi permisă camparea turistică, se vor stabili trasee tematice şi un minim de infrastructură în zona Rezervaţiei, întrucât există diferite zone de restricţii – sunt locuri unde nu este permisă intervenţia umană.

Am auzit că după sute de ani au reapărut castorii pe apele din judeţ...

Sunt în jur de 20 de castori, am identificat mai multe familii pe cursuri de apă din Ojdula, Olteni, Lemnia, Estelnic, care s-au adaptat bine în urma programului de repopulare, s-au înmulţit şi au construit cuiburi. Acest lucru nu a fost posibil până nu am intervenit în problema exploatărilor şi a balastierelor.