„Cu prețul a doi litri pe benzină merg 100 de kilometri”

Mai e mult până mașinile electrice vor ajunge să domine șoselele din țară, însă în județul Covasna se fac deja pași mici. Aici există câțiva șoferi pasionați de acest tip de autovehicule, iar numărul celor înmatriculate crește constant. Unul dintre ei ne-a împărtășit experiența personală în ceea ce privește principalele avantaje și dezavantaje ale unei mașini „verzi”. Pentru că și infrastructura ar trebui să țină pasul cu noua eră a mobilității, autoritățile locale din Sfântu Gheorghe așteaptă un răspuns de la Fondul de Mediu pentru un proiect depus care prevede construirea și punerea în funcțiune a trei stații de reîncărcare. 

Mașinile electrice stârnesc curiozitate atunci când își fac apariția pe străzi. Câțiva șoferi covăsneni, iubitori a tot ce înseamnă nou, țin pasul cu tendințele în industria auto și conduc autoturisme ceva mai prietenoase cu mediul. 

La solicitarea ziarului Observatorul de Covasna, Registrul Auto Român ne-a pus la dispoziție date referitoare la vehiculele electrice pentru care reprezentanța RAR Covasna a eliberat documente necesare înmatriculării sau înregistrării în România. 

Astfel, până în 2015 inclusiv, la reprezentanța RAR Covasna nu a fost prezentată nicio mașină electrică, chiar dacă la nivel național acestea nu mai erau o noutate. În perioada 2016-2020 s-au prezentat 12 astfel de autovehicule, printre care mopede, tricicluri, motociclete și vehicule cu maxim opt locuri, în afara conducătorului, se arată în răspunsul Registrului Auto Român. 

„Suplimentar, menționăm că numărul autovehiculelor electrice înmatriculate în județul Covasna poate fi diferit, deoarece la revânzarea unui autovehicul deja înmatriculat în România, transcrierea dreptului de proprietate se face fără a fi nevoie de prezentarea la RAR și astfel nu putem avea în evidență respectivele autovehicule”, se arată în răspunsul semnat de director general al Registrului Auto Român, ing. Radian Tufă. 

Am trimis o solicitare de informații și la Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), instituția care deține baza de date cu numărul autovehiculelor înmatriculate în România, însă până la momentul redactării acestui articol nu am primit un răspuns. 

În ceea ce privește evoluția numărului mașinilor „verzi” la nivel național, acesta crește de la an la an. Spre exemplu, dacă în 2009 existau 629 de autoturisme electrice, în 2019 cifra ajuns la 29.459, dintre care 71 autobuze și microbuze, 144 autocamioane, iar restul autoturisme, conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Covasna.

„E total altă senzație să conduci o mașină electrică”

Unul dintre șoferii din Sfântu Gheorghe care și-au dorit să experimenteze condusul unei mașini electrice, Simon Attila ne-a spus că primul autovehicul de acest fel l-a cumpărat în urmă cu patru ani. La capitolul dezavantaje, acesta a enumerat doar prețul mare, însă lista cu avantaje este, în viziunea lui, mult mai lungă. 

„A fost prima mașină de acest fel în oraș și acesta este al cincilea an deja când conduc mașini electrice. Am și altele, dar am întotdeauna și una electrică și cât o să îmi permit o să am sigur în garaj una sau două. Am avut un i3, care avea o autonomie de 130 de km, după aceea un i3 Sport, care mergea 270 de km și acum mi-am cumpărat recent un Tesla care are autonomie de 500 de km. E viitorul, clar. E total altă senzație să conduci o mașină electrică. Se conduce mult mai dinamic. Are o accelerație mult mai bună decât mașinile convenționale pe benzină și pe motorină.  Nici în Ungaria și nici aici nu plătesc impozit, parcarea este gratuită, iar în Ungaria poți să mergi pe banda unde merg tramvaiele și atunci dacă e aglomerație nu stai în trafic. În plus, este foarte economic. În 5 ore pot să fac „plinul” pentru 500 de kilometri și mă costă 35 de lei. Cu prețul a doi litri pe benzină merg 100 de kilometri. Dar mașina este scumpă”, ne-a spus Simon Attila. 

Întreținerea unei mașini electrice costă puțin 

Costul de întreținere este mai redus pentru un vehicul electric decât pentru cele clasice datorită faptului că are mai puține părți mobile, nu trebuie schimbat uleiul și în general se pot strica mai puține componente, spun posesorii acestui tip de mașină. 

Totodată, autovehiculele „verzi” sunt mult mai bine conectate cu tehnologia decât modelele pe benzină sau motorină, a precizat Simon Attila. 

„Mașina asta e ca un Ipad pe roți. Odată nu se conecta mașina la wi-fi. Am sunat și în două secunde au intrat pe mașină și mi-au rezolvat problema. Pentru Tesla service-ul apropiat e în Viena. Iar restul, pentru BMW-uri, e un service și la București. Eu la service trebuie să merg doar după 200.000 de km să schimb plăcuțele de frână, iar în rest pentru nimic. Ar putea să treacă și ani de zile în care nu trebuie să mergi la service”, ne-a mai spus acesta. 

„Rentează să îți cumperi o mașină electrică, dacă mergi mult cu ea”

Dacă deții un garaj racordat la energie electrică atunci încărcarea este foarte simplă, spune Simon Attila. Cei de la bloc însă, sunt dependenți de infrastructura publică sau publică-privată pentru încărcare. 

„Încărcătorul pentru mașina electrică se achiziționează separat. Temperaturile extreme nu fac bine bateriei. Ea trebuie să fie încărcată undeva între 20 și 80% când o folosești. Pentru cei care țin să își conserve bateria, aș spune că nu e bine să vii sub 10%. Nici încărcările rapide, de 20 de minute, nu fac bine bateriei. Seara când ajung acasă, pun mașina la priză și în 5 ore și jumătate e încărcată. (...) Dacă aș face navetă la Brașov sau Miercurea Ciuc, deci dacă merg mulți kilometri, este avantajos să ai o astfel de mașină, pentru că atunci din diferența ce o dai pe combustibil și pe service, o dai pe mașină. Deci rentează să îți cumperi o mașină electrică, dacă mergi mult cu ea. Eu am dat pe a mea 56.000 fără TVA, nouă, dar eu zic și la mâna a doua se poate lua, pentru că îi scade prețul. Eu sunt însă adeptul de a cumpăra mașina nouă, pentru că știu cum a întreținut-o. Dacă mergi în fiecare zi cel puțin 150 de kilometri și dacă ai unde să încarci, merită că îți iei una electrică. La Brașov, de exemplu, la Coresi, poți încărca gratuit mașina. Stațiile de reîncărcare din oraș ar fi utile pentru că vin și străini care deja se încumetă să vină în România din Suedia cu mașină electrică. Dacă faci un drum mai lung, la Tesla se calculează automat ruta și îți zice unde e încărcător și dacă e liber, ce putere are. Această infrastructură e în continuă dezvoltare”, ne-a mai împărtășit Simon Attila. 

Un bărbat din Sfântu Gheorghe, pasionat de motorsport, ne-a spus că pe viitor se gândește și la o astfel de opțiune. Totuși, unul dintre principalele motive descurajante pentru care nu se lasă convins să investească într-o mașină electrică ar fi numărul scăzut de stații de încărcare. 

„Îmi doresc o mașină electrică pentru că asta e viitorul și pentru că emisiile de poluare și costurile de întreținere sunt mai mici. Printre avantaje se numără că nu mai trebuie să treci pe la pompa de benzină, costurile/km sunt mult mai mici, aproape de 0 în orașele unde există stații cu încărcare gratuită, emisii de CO2 zero și pentru o mașină de oraș sau distanțe medii de deplasare autonomia este deja destul de mare. Dezavantajele cred că sunt autonomia scăzută și o infrastructură la fel de scăzută în România în momentul de față. Nu sunt suficiente stații de încărcare”, ne-a spus Hodea Răzvan-Rafael. 

Trei stații noi de reîncărcare pentru mașini electrice la Sfântu Gheorghe

Orașul Sfântu Gheorghe se află însă pe harta celor care au o stație de reîncărcare specială pentru mașinile „verzi”.  În 2018, în reședința de județ a fost montată la Hotelul Best Western Park prima stație de încărcare hi-tech, elaborată împreună cu producători japonezi și germani. Altele trei ar urma să apară la Șugaș Băi, în parcarea cinematografului „Arta” și la Sepsi Arena. 

„Am depus un proiect pentru realizarea și punerea în funcțiune a trei stații alimentare pentru mașini electrice în valoare de circa 470.000 de lei și 23 octombrie este data până la care ar trebui să primim răspunsul de acceptare sau de respingere a proiectului nostru de la Fondul de Mediu. Este o posibilitate mai greoaie pentru că lucrăm mai greu cu acest fond de mediu, dar poate că avem șanse. Dacă vor accepta, atunci vor finanța dânșii proiectul. E un fond înființat de Guvernul României din niște taxe de la cei care poluează, cum ar fi unele fabrici. Acest fond se utilizează pentru asemenea investiții care protejează mediul, pe bază de concurs de proiecte. Am depus și noi și acum așteptăm rezultatul. În caz că vom primi răspuns negativ, noul Consiliu Local va decide dacă se va ivi o altă posibilitate de solicitare de finanțare din altă parte sau dacă se va realiza din fonduri proprii ale municipiului”, ne-a spus administratorul public al orașului, Czimbalmos Csaba. 

Totodată, proprietarii de mașini electrice beneficiază de abonamente cu gratuitate 100% în parcările cu plată din Sfântu Gheorghe, iar anul acesta Consiliul Local a decis că șoferii acestui tip de mașină care vor dori să obțină autorizație de taxi vor fi avantajați. Ei vor primi punctaj suplimentar pentru că aceste automobile sunt prietenoase cu mediul înconjurător. 

Conform unui studiu, românii sunt cei mai interesați est-europeni să cumpere mașini electrice

Un studiu realizat la începutul anului 2019 de E.ON și Kantar EMNID relevă că românii sunt printre cei mai deschiși europeni la ideea de a achiziționa autovehicule electrice.  Astfel, 36% dintre cei care în momentul sondajului erau în căutarea unei mașini noi, intenționau să cumpere una electrică (Ungaria 29%, Germania 16%, Cehia 11%). 

Potrivit rezultatelor studiului, la fel ca majoritatea est-europenilor, românii sunt destul de sceptici atunci când sunt întrebați despre cum văd potențiala supremație a vehiculelor electrice pe șosele. Astfel, 22% dintre cei chestionați spun că este exclus ca țara noastră să ajungă vreodată la performanța de a avea un parc auto format în majoritate din vehicule electrice. 

Alți 25% dintre conaționali previzionează că vehiculele electrice ar putea depăși numărul vehiculelor cu motor convențional abia peste 20 de ani, se arată în studiul pentru care au fost chestionați circa 10.000 de oameni din Danemarca, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, România, Suedia, Turcia și Ungaria.