Schimbările demografice şi migraţia au un impact semnificativ asupra dinamicilor pieţei forţei de muncă, apreciază Comisia Europeană (CE) în raportul de ţară referitor la România, publicat miercuri.

Populaţia continuă să scadă deoarece sporul natural în România este negativ, iar migraţia este vizibilă. În 2018, românii au fost cel mai mare grup de cetăţeni din UE de vârstă activă (20-64 ani) care locuiau în alte state membre (2,52 milioane). Emigraţia românilor de vârstă activă a crescut cu 7% faţă de 2017, ceea ce necesită eforturi continue pentru a recalifica şi îmbunătăţi calificarea forţei de muncă rămase în ţară, subliniază Executivul comunitar.

Salariile în România continuă să crească rapid, iar avansul ar urma să continue, deşi într-un ritm mai lent, în urma aşteptatei încetiniri a salariilor din sectorul public. Salariile reale au crescut mai rapid decât productivitatea, sporind procentajul din venitul naţional care a mers către forţa de muncă, ducând la o convergenţă suplimentară a salariilor în UE, apreciază CE.

Evoluţiile pozitive de pe piaţa forţei de muncă din România continuă, sprijinite fiind de creşterea economică susţinută, dar persistă deficitul de angajaţi. Totuşi, diferenţele pe piaţa forţei de muncă rămân între regiuni şi grupurile de populaţie. Pe fondul creşterii economice susţinute, condiţiile de pe piaţa forţei de muncă se înăspresc, fiind deficit de angajaţi şi de persoane calificate. Aceste probleme sunt exacerbate de scăderea forţei de muncă, avertizează Comisia Europeană.

În pofida unei uşoare îmbunătăţiri, inactivitatea rămâne ridicată, cu diferenţe semnificative între regiuni şi grupe de vârstă. În trimestrul trei din 2019, ponderea persoanelor inactive din totalul populaţiei se ridica la 31,6%. Un nivel ridicat persistent de inactivitate se înregistrează în rândul femeilor, tinerilor cu vârsta între 15-24 de ani (71,17%), persoanelor cu vârsta între 55-64 de ani (50,8%) şi femeilor cu vârsta între 15-64 de ani (41,7%) în trimestrul trei din 2019.

Politicile active pe piaţa forţei de muncă din România, în special stimulentele pentru angajare, au avut un impact minor asupra reducerii inactivităţii. De asemenea, accesul la piaţa forţei de muncă rămâne limitat pentru anumite grupuri. În 2018, ponderea şomajului pe termen lung în total şomaj a urcat la 44,1%, după ce a scăzut de la 50% în 2016 la 41,4% în 2017.

Procentajul tinerilor care nu urmează o formă de învăţământ, nu sunt angajaţi sau nu sunt în programe de formare profesională este unul din cele mai ridicate din UE. În contextul creşterii cererii pentru angajaţi şi a scăderii şomajului, lipsa de forţă de muncă persistă în unele sectoare, precum servicii, construcţii şi industrie. În 2018, cele mai multe locuri de muncă vacante erau raportate în industria prelucrătoare, în domeniul sănătăţii şi asistenţă socială, administraţie publică.

Comisia Europeană (CE) a publicat miercuri cele 27 de rapoarte de ţară din analiza "Semestrul european - pachetul de iarnă: evaluarea progreselor înregistrate de statele membre în ceea ce priveşte îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale".