Populaţia rezidentă a României a fost de 19,186 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2021, în scădere cu 142.600 persoane faţă de 1 ianuarie 2020, populaţia feminină fiind majoritară, cu 9,795 milioane de persoane, respectiv 51% din total, potrivit datelor provizorii publicate de Institutului Naţional de Statistică (INS).

„Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depăşind numărul născuţilor-vii cu 120.273 persoane)”, se menţionează în comunicat.

Conform INS, la 1 ianuarie 2021, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 10,286 milioane persoane, în scădere cu 1,6% faţă 1 ianuarie 2020. În schimb, populaţia feminină la 1 ianuarie 2021 a fost de 9,795 milioane persoane, în scădere cu 0,7% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

„Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2020, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8 (la 1 ianuarie 2020) la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021)”, se menţionează în comunicat.

Conform INS, ponderea populaţiei de 0-14 ani în total a înregistrat o scădere de 0,1 puncte procentuale (de la 15,7% în 2020 la 15,6% la 1 ianuarie 2021), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,4 puncte procentuale (de la 18,9% în 2020 la 19,3% la 1 ianuarie 2021). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 53,0 (la 1 ianuarie 2020) la 53,6 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2021).

INS menţionează că România continuă să fie o ţară de emigrare, acest fenomen constituind cea de-a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării. Soldul migraţiei internaţionale în anul 2020 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu aproape 29.000 persoane.

În cursul anului 2020, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (54,1%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (60,5%).

Potrivit INS, populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.