Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi Asociaţia „Calea Neamului” au anunţat că vor organiza, în data de 23 februarie, un miting în faţa Palatului Cotroceni, pentru a cere preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Codul Administrativ.

„Delegaţia comună a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita, Mureş şi Asociaţiei Calea Neamului va fi prezentă pentru a cere Instituţiei Prezidenţiale să NU promulge legea Codului Administrativ prin care limba maghiară devine a doua limbă oficială în statul român. Îi vom solicita Preşedintelui şi printr-o petiţie depusă la Administraţia Prezidenţială să rămână consecvent poziţiei sale din 2018, când a contestat la CCR aceleaşi puncte din Codul Administrativ pe care le-am evidenţiat şi noi ca fiind neconstituţionale, care se referă la extinderea obligativităţii folosirii limbii maghiare de la nivel local la nivel central, precum şi la eliminarea condiţiei îndeplinirii pragului de 20% pondere minorităţi naţionale pentru utilizarea limbii materne a acestora în administraţie”, a scris, pe pagina sa de socializare, preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului”, Mihai Târnoveanu.

Acesta a făcut şi un „scurt istoric”, amintind că în anul 2018, când legea Codului Administrativ a fost trecută prin Parlament, organizaţiile româneşti au făcut un prim miting împotriva acesteia, iar grupul parlamentar PMP, la iniţiativa deputatului Marius Paşcan din Târgu-Mureş, împreună cu alţi parlamentari, dar şi Instituţia Prezidenţială au sesizat Curtea Constituţională a României pe acest subiect, incluzând în sesizarea lor şi punctele referitoarea la '”problematica anticonstituţională” a folosirii limbilor minorităţilor naţionale în administraţia locală.

„CCR a declarat atunci Codul Administrativ ca fiind neconstituţional. În vara anului 2019, guvernul PSD a adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă acelaşi Cod Administrativ, cu foarte mici modificări, problematica referitoare la limbile minorităţilor rămânând aceeaşi. Am făcut din nou miting în Piaţa Victoriei pe acelaşi subiect. În cazul unei Ordonanţe de Urgenţă, Avocatul Poporului este în măsură să conteste la CCR acea lege. Acest lucru s-a întâmplat, însă Avocatul Poporului a contestat Codul Administrativ fără să includă în acea petiţie punctele referitoare la aspectele clare de neconstituţionalitate privitoare la obligativitatea folosirii limbilor minorităţilor naţionale, deşi domnul deputat Marius Paşcan, în numele grupului său parlamentar, a inclus în sesizarea sa către Instituţia Avocatului Poporului aceste chestiuni. În februarie 2020, CCR, ca urmare, declară Codul Administrativ ca fiind constituţional, bazându-se exclusiv pe unele aspecte de ordin tehnic (cele de fond lipsind, aşa cum am spus mai sus). Legea Codului Adminstrativ va trece în cele din urmă ca decizie finală, spre promulgare , către Instituţia Preşedinţiei României. De aceea, pe 23 februarie, ora 16,30, vom merge la Cotroceni să-i cerem presedintelui să NU promulge această lege care aruncă în aer caracterul de Stat Naţional prevăzut în Constituţia României (...) şi pulverizează caracterul Limbii Române de unică limbă oficială, maghiara devenind practic a doua limbă oficială în statul român”, scrie Mihai Târnoveanu.

Potrivit acestuia, adunarea va avea loc duminică, de la ora 16,30 în faţa Palatului Cotroceni, respectiv în zona statuii „Leul” şi a făcut un apel public către cei care doresc să susţină acest demers să li se alăture.

În cursul zilei de miercuri, preşedintele Fundaţiei „Szekler Monitor” din localitatea harghiteană Gheorgheni, Árus Zsolt, a transmis presei un comunicat în care arată că a solicitat Poliţiei, Jandarmeriei şi Primăriei Capitalei să nu autorizeze manifestaţia şi, totodată, a informat Asociaţia „Calea Neamului” cu privire la aceste demersuri.

În scrisoarea adresată Asociaţiei „Calea Neamului”, Árus Zsolt menţionează, printre altele, că în Constituţie este stipulat faptul că „România este patria comună şi indivizibil a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire”, precum şi faptul că statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.

Legat de demonstraţie, acesta avertizează că legea interzice adunările publice care urmăresc propagarea urii, incitarea la discriminare sau încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

„Se poate observa că prin această adunare, dumneavoastră urmăriţi incitarea la discriminare (pentru că doriţi să determinaţi preşedintele ţării să discrimineze cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale, prin nepromulgarea legii care le permite utilizarea limbii materne în administraţie), respectiv urmăriţi încălcarea unor drepturi şi libertăţi ale cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale garantate de Constituţie, iar organizarea unei astfel de adunări publice este interzisă (...) Sperăm că, având în vedere cele de mai sus, veţi lua decizia corectă şi veţi renunţa la organizarea acelei adunări publice”, a scris Árus Zsolt.

Foto arhivă