Multe produse din comerţ sunt pline de aditivi periculoşi

În loc să fie o infuzie de sănătate, alimentele de post pot fi o adevărată bombă cu otrăvuri, fiindcă multe dintre produsele vegetale conţin E-uri periculoase. În plus, există preparate etichetate înşelător “de post” , care conţin proteine animale, sub forma unor coloranţi extraşi din insecte. Cum recunoaştem hrana toxică ne spune prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

Multe produse de post conţin coloranţi, conservanţi, agenţi de îngroşare şi alte substanţe deloc prietenoase cu organismul nostru. Consumate zi de zi, pe o perioadă lungă (postul Paştelui ţine şapte săptămâni!), aceste E-uri ajung să ne zdruncine sănătatea, susţine prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

E-urile dau alergii şi Alzheimer

De exemplu, E120 - acidul carminic (sau roşu carmin) este un colorant natural ce dă aspect comercial multor produse de post (pate, salam, crenvurşti vegetali etc.). E120 provine din corpul unei insecte (coşenila), deci este de provenienţă animală; în plus, este nociv, pentru că este extras printr-un procedeu ce utilizează aluminiu. Acidul carminic poate provoca alergii, rinite, astm, Alzheimer şi Parkinson, hiperactivitate, probleme de concentrare (motiv pentru care e contraindicat în alimentaţia copiilor). Iată şi alţi aditivi cu impact nefast asupra sănătăţii: E110 (Sunset yellow), un colorant cu efect cancerigen, prezent în prăjiturile şi budincile industriale. E220/ E228 - sulfiţi, conservanţi ce păstrează “prospeţimea” cartofilor deshidrataţi şi a fructelor confiate şi care pot declanşa alergii. E320 (Butilhidroxi- anisol BHA), un conservant regăsit în cartofii deshidrataţi, în supele şi sosurile instant, poate provoca diverse forme de cancer, la fel ca zaharina (E954). E621 (glutamatul monosodic MSG), care dă gust sosurilor de soia şi supelor concentrate, poate avea efecte neurotoxice. În plus, conţine mult sodiu, sursa hipertensiunii precoce (inclusiv la copii).

Grăsimile hidrogenate, otrăvuri mascate

Adevărate bombe cu otrăvuri pentru organism sunt şi sarea ori zahărul. Adăugate generos în unele produse de post, pentru a masca lipsa de gust sau chiar gustul neplăcut, acestea pot provoca “avarii” serioase în cazurile de hipertensiune şi diabet. Grăsimile vegetale hidrogenate, folosite, de exemplu, în prepararea prăjiturilor de post, sunt alte toxine pe care le ingerăm, încercând să ocolim, în această perioadă, produsele de origine animală. Acestea afectează grav sistemul cardiovascular.

Cel mai bine e să prepari totul acasă

În afară de a te informa în legătură cu E-urile periculoase şi de a citi cu atenţie eticheta produselor pe care le cumperi, cel mai bine ar fi să-ţi prepari singur(ă) mâncarea, acasă, folosind boabe de soia şi alte vegetale - fasole, mazăre, năut, linte, nuci şi seminţe, fructe şi legume.

Unele produse nici măcar nu sunt de post!

Dacă citeşti cu atenţie eticheta, vei avea surpriza să constaţi că multe dintre produsele de post nu sunt, de fapt, de post! Unele sortimente de caşcaval din soia conţin cazeină (un compus al laptelui, cu rol coagulant), maioneza de post este făcută cu “praf de ouă” sau “derivate de ou” , frişca vegetală conţine “zer” , “praf de zer” sau cazeină, biscuiţii au albumină, iar pateul vegetal şi crenvurştii sunt coloraţi cu “roşu carmin” (extras dintr-o insectă).

Fructe şi legume cu pesticide

Chimicalele cu care sunt tratate fructele şi legumele provoacă, în timp, probleme grave de sănătate: de la toxicitate hepatică, blocaj renal, afecţiuni ale tiroidei şi infertilitate, până la cancer. Ţelina, de exemplu, absoarbe ca un burete pesticidele (o singură frunză poate conţine 13 substanţe toxice). Frunzele spanacului ascund în încreţituri 45 de tipuri de pesticide. Merele “ înmagazinează” peste 40 de agenţi chimici, iar coaja cartofilor conţine toate chimicalele cu care este stropită planta (un motiv să uiţi de cartofii copţi în coajă!). Agricultorii care nu fac producţie de masă şi nu au mulţi bani de dat pe pesticide tratează cel mai puţin recoltele cu chimicale . Dr. Mencinicopschi spune că e bine să cumpărăm fructe şi legume de la microferme, dar numai după ce ne-am asigurat că sunt autorizate.