Interviu cu directorul Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna, Godra Árpád 

Godra Árpád, noul director al Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna, a preluat responsabilitățile de conducere în urmă cu două luni. Cu toate că traversăm în continuare o perioadă plină de incertitudine, în care evenimentele turistice se amână, rând pe rând, în care lumea încă e reticentă în ceea ce privește călătoriile, Godra Árpád spune că asociația și-a formulat mesajele pe care vrea să le transmită în viitorul apropiat pieței interne. Acestea se învârt în jurul a trei teme noi: „Istorie trăită”, „Sănătate din natură” și „Natură neîmblânzită”.  Despre aceste trei direcții, despre aplicația Visit Covasna la care se lucrează în prezent, despre evenimentele de tip test și despre comportamentul și dorințele turiștilor în acest an față de cele de anul trecut, în interviul următor. 

- La finalul anului trecut ați fost numit consilier responsabil pentru dezvoltarea turismului județean al Cabinetului președintelui Consiliul Județean Covasna, Tamás Sándor. Am înțeles că între timp au apărut niște schimbări. Care ar fi acestea?

Schimbarea a intervenit în sensul că între timp s-a vacantat locul pentru poziția de director al Asociației Pentru Dezvoltarea Turismului din județul Covasna, poziție pe care am ocupat-o după un concurs și astfel cariera mea de consilier al domnului președinte s-a terminat în momentul în care am preluat frâiele asociației.  

- De cât timp sunteți director executiv al Asociației  pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna și cum a fost această perioadă? 

De la 1 februarie, practic, pentru că era o perioadă de tranziție între cele două locuri de muncă ale mele. Inițial am lucrat la hotelul Ensana din Sovata unde am avut un preaviz pe o perioadă mai lungă și primele două luni am lucrat în paralel. Practic, a fost o perioadă de tranziție în care am încercat să cunosc echipa, să văd unde s-au împotmolit proiectele asociației. (...) Am încercat să vedem care vor fi direcțiile în care vom merge cel puțin pe termen scurt, pentru că este foarte greu să avem planuri îndelungate, în special dacă mă gândesc la obiectul de activitate al asociației, care este promovarea resurselor turistice ale județului. E foarte greu să ai planuri îndelungate, pentru că unele condiții de călătorie se schimbă de la o zi la alta, așa că deocamdată nu avem o strategie, ci avem o tactică. 

Am identificat trei mari subiecte care, cu siguranță,  reprezintă o valoare în plus pentru resursele turistice din județul Covasna, valoare în plus față de alte destinații din România. Am încercat să mergem în această direcție știind faptul că cel puțin în acest an sau chiar și în prima jumătate a anului următor, cu siguranță, piața internă va fi cea care va domina piața turistică din Covasna. Aceste trei mari teme le-am numit „Istorie trăită”, care înseamnă Ținutul Conacelor, „Sănătate din natură”, care practic înseamnă resursele naturale vindecătoare pe care le găsim în județ Covasna. Aici mă gândesc prima oară la orașul și stațiunea Covasna, împreună cu Balvanyos, care este vârful de lance pe partea de SPA și wellness. (...) Cel de-al treilea subiect este ecoturismul pe care l-am denumit „Natură neîmblânzită”, relieful fiind specific județului Covasna și prielnic pentru drumeții. Toată lumea de pe piața turistică identifică un apetit pentru activități în aer liber, în grupuri mici. Oamenii au început să redescopere natura, forțați de împrejurări, dar consider că acesta este un efect benefic. O parte a acestui mare subiect este colaborarea cu colegii noștri de la Salvamont. Ei realizează acele trasee turistice marcate pe care noi încercăm să le umplem cu conținut, în sensul că la acele vârfuri unde vor duce acele trasee, se vor amplasa locuri de panoramă. Încercăm să integrăm toate acest terase într-un fel de treasure hunt (din engl. vânătoare de comori), deci practic vor fi selfie point-uri (din eng. locuri unde turiștii își vor face poze ca să dovedească că au fost acolo) pe care le vom amplasa acolo. Cei care vor ajunge acolo și își vor face un selfie pe care îl vor încărca pe pagina noastră de Instagram vor primi badge-uri (din eng. insigne) digitale. Va fi un fel de joc pe care încercăm să îl facem. (...) Încercăm să integrăm aceste resurse ca să fie complementare, pentru că astfel își vor găsi adevărata lor valoare. Pe partea de resurse naturale vindecătoare am început să lucrăm cu o agenție PR care deja ne-a crescut vizibilitatea pe acest subiect. 

- Dacă ați fi ministru, ce măsură ați lua urgent ca să ajutați turismul?

Turismul se face de către operatorii privați, în primul rând. Ei sunt cei care trebuie să simtă mirosul profitului și ei sunt cei care prestează serviciile. Cel mai important este să contribuim la supraviețuirea lor și, într-adevăr, ultimul an a fost un an cu multe peripeții, un an în care cea mai mare problemă a fost impredictibilitatea. Operatorii nu puteau să gândească pe un termen mai lung, dacă să își mențină sau nu personalul. Dinamica cererii nu era constantă și era foarte greu să se adapteze la aceasta. Din cauza asta omul e în general optimist și încearcă să își mențină activitatea sperând ca în viitor totul să reintre în normal. Din păcate, sunt foarte mulți operatori privați care pur și simplu au dispărut sau și-au suspendat activitatea. (...) În primul rând, deci, aș avea grijă de operatorii privați. Nu spun că acest lucru nu există. Guvernul României a încercat să vină cu măsuri importante, cu idei foarte bune, numai că au apărut deficiențe foarte mari în implementarea lor și au fost și foarte prost comunicate. Aici putem interveni noi ca și asociație prin a încerca să informăm și să explicăm concret cum și când vor putea fi accesate aceste fonduri. Noi deja am implementat un serviciu de informare a operatorilor din turism. Deocamdată asta înseamnă newslettere din două în două săptămâni. În aceste materiale încercăm să ne focusăm pe tot ce înseamnă facilități fiscale, ajutor de stat, acele informații care într-adevăr ajută la supraviețuire, pentru că asta e expresia cea mai elocventă în această perioadă. 

- Va continua sau continuă în prezent campania Covasna Safe Place?

Campania Covasna Safe Place va rămâne o campanie a asociației până când riscul epidemiologic persistă. Credem că atâta timp cât există acest risc, grija față de acele destinații care pot fi sigure din acest punct de vedere este un mesaj foarte important pentru piață. Sunt mulți clienți care atunci când își aleg o destinație încearcă să găsească acele locații care respectă cât de cât măsurile de sănătate. În momentul în care gradul de vaccinare crește, riscul epidemiologic se va micșora, atunci bineînțeles că acest mesaj nu va mai fi unul pregnant și îl vom opri. Această campanie a venit în întâmpinarea a unei așteptări față de destinațiile turistice. În momentul în care această așteptare dispare, campania nu își mai are rostul. 

- Cine mai verifică dacă regulile din acele certificate sunt încă respectate?

Având în vedere că noi ca și asociație am implementat acest proiect, noi suntem responsabili pentru verificarea lor. E adevărat, în ultimele trei, patru luni nu s-a făcut acest lucru. Acele criterii care au fost alcătuite acum mai bine de nouă luni se refereau la acele măsuri pe care deja și autoritățile centrale le solicită operatorilor din turism. Rolul nostru a fost de a comunica despre faptul că aceste măsuri au fost într-adevăr implementate. Practic autoritățile competente trebuie să verifice dacă se mai respectă în acest moment, dar, bineînțeles, noi ca și inițiatori ai acestei campanii suntem datori să vedem dacă se respectă aceste lucruri sau dacă acele locații mai sunt deschise. 

- Cum intenționează Asociația pentru Dezvoltarea turismului în județul Covasna să țină vii evenimentele emblemă ale județului care nu s-au putut desfășura și care probabil nu vor avea loc nici în acest an – Transylvanian BBQ festival, diMANSIONS, Festivalul Deliciilor Dulci, Parada Cârnaților?

În primul rând, și acesta este un lucru principial, considerăm în momentul de față că evenimentele pe care asociația le organizează în parteneriat trebuie să aibă câteva criterii clare și concrete și aici mă gândesc la capacitatea acelui eveniment de a contribui sau de a crește nopțile de cazare petrecute în județul Covasna. Sunt anumite evenimente care se făceau în anii precedenți și care nu s-au ridicat la această așteptare. Evenimentele care pot să aibă în vedere acest criteriu sunt evenimente de scară largă. Nu mă gândesc aici la Festivalul Deliciilor Dulci, de exemplu, pentru că acest tip de eveniment se referă mai mult la comunitatea locală, care e într-adevăr importantă, dar nu contribuie în mod direct la creșterea cazărilor în județul Covasna. diMANSIONS, de exemplu, într-adevăr putea fi un eveniment care eventual se poate considera ca și generator de nopți de cazare, dar cred că ar suna foarte urât dacă în momentul de față am încerca să comunicăm despre aceste evenimente că vor avea loc anul viitor sau anul acesta. Nu cred că este momentul prielnic pentru a vorbi de evenimente. Nu spun că aceste evenimente nu se vor mai organiza în viitor, dar cu siguranță condițiile de a organiza aceste evenimente se vor schimba, cu eventuale repercusiuni și asupra logicii de a mai organiza sau nu aceste evenimente. Deocamdată sunt foarte precaut cu evenimentele și nu considerăm că trebuie să alocăm orice fel de resursă anul acesta pentru evenimente, nici de ordin uman, nici financiar. 

- Ce credeți despre evenimentele de tip test? De exemplu cele din Anglia sau Spania, unde se organizează concerte cu mii de persoane, care vin cu test sau adeverință de vaccin și se poartă masca. În funcție de rezultatele acestor „experimente” să zicem, s-ar putea lua în calcul organizarea de astfel de activități și la noi în județ?

Acestea fac parte dintr-o logică medicală, ca să vedem ce repercusiuni o să aibă asupra numărului de cazuri. Când vom avea concluziile medicale ale acestor teste, cu siguranță vom trage și noi concluzii în acest sens. Asociația nu intenționează să facă astfel de teste. 

- După un an 2020 dificil, poate cel mai greu cu care s-a confruntat industria turismului vreodată, care ar fi lecția cea mai importantă pe care ar trebui să o învețe domeniul turistic din județ? 

Cred că cel mai important este ca întotdeauna să avem un scenariu pe care să ne bazăm în caz de ceva, adică să nu stăm pe un singur picior. Performanța nemaipomenită și cifrele foarte mari realizate de Hotelul Balvanyos și cifrele foarte slabe realizate de către stațiunea Covasna, de exemplu, reprezentă practic o problemă de structură a turismului din județ. (...) În stațiunea Covasna avem nevoie de o schimbare de paradigmă, e clar. Sunt foarte importante și tratamentele pe care statul le oferă deocamdată pensionarilor prin Casa Națională de Pensii. E o oportunitate de care trebuie să profite și hotelurile din stațiunea Covasna, în schimb, trebuie să iasă mai pregnant cu servicii care pot fi valorificate pe piața liberă. (...) Dacă nu își diversifică produsul turistic, înseamnă că stau pe un singur picior, cu toate riscurile pe care acest lucru îl reprezintă. 

- În ce fel diferă comportamentul și dorințele turiștilor în acest an față de cele de anul trecut? 

Nu cred că se vor schimba foarte mult. Cei care își făceau griji de pandemie și de tot ce înseamnă riscul medical, își vor face griji pe seama asta și în viitor. Unitățile ce cazare sau restaurantele trebuie să fie pregătite că va exista o așteptare în acest sens. Un al doilea tip de clientelă e cea care nu prea alocă mare importanță riscurilor medicale, deci cu siguranță va fi și o presiune din partea lor și din acest punct de vedere viața operatorilor de turism e și mai complicată, pentru că în același timp trebuie să vină cu soluții pentru ambele tipuri de turiști. Din experiența mea vă pot spune că este foarte greu să îi explici celui care nu crede în virus să poarte mască, pentru că în același loc sunt și oameni care încearcă să respecte regulile. 

- Specialistul în turism László Endre spunea, și ați menționat și dumneavoastră, că în ultima vreme există o tendință în creștere și un interes pronunțat pentru activitățile în aer liber, iar din acest motiv ghizii pe care îi avem în județ sunt din ce în ce mai solicitați. Se ia în calcul formarea unor noi ghizi sau atragerea lor din alte județe? 

Avem deja o bază de date cu ghizi locali. Deocamdată, în ceea ce privește această cerere pe care o simțim acum, cred că sunt într-un număr îndeajuns de mare. Noi, în schimb, încercăm să ne dezvoltăm în altă direcție, cu toate că nu vom fi foarte populari în rândul ghizilor de turism. Avem o aplicație foarte utilă, cred eu, Visit Covasna, pe care dorim să îl promovăm ca și un ghid local. Viața noastră a început să fie dominată de tot ce înseamnă digital. Încercăm prin această aplicație să oferim noi acest serviciu de ghid. În colaborare cu serviciul Salvamont încercăm să încărcăm anumite hărți ale traseelor în format jpg. care pur și simplu ghidează turiștii pe aceste trasee. (...) Nu încercăm să înlocuim ghizii, pentru că interacțiunea umană e cea mai importantă, dar sunt anumite posibilități de a veni în întâmpinarea turiștilor. Sunt foarte mulți cei care folosesc aceste platforme digitale. Ei sunt familiarizați cu folosirea lor. Deja această aplicație funcționează, ea trebuie doar puțin modificată și chiar la asta lucrarăm în momentul de față. 

- Asociația pentru Dezvoltarea Turismului în județul Covasna are pârghii sau/și planuri să facă demersuri pentru a stimula autoritățile locale să ajute operatorii din turism?

Din structura asociației fac parte și Consiliile Locale și Consiliul Județean, dar și membri finanțatori ai asociației. Având o legătură directă cu ei, chiar au și așteptări față de noi în a ne implica, nu doar în sprijinirea operatorilor, dar și în elaborarea strategiei, de exemplu, începând de anul viitor, sper. Împreună cu Camera de Comerț și Industrie Covasna am participat și la elaborarea unor proiecte de ajutor pentru operatorii din localitățile respective. Aici mă refer în primul rând la Sfântu Gheorghe, care, în altă ordine de idei, nu este membru al asociației. (...) Avem pârghiile necesare prin aceste Consilii Locale care fac parte din asociație, iar la Sfântu Gheorghe există o deschidere în această privință și către asociația noastră. Bineînțeles, încercăm să îi convingem să intre în asociație, asta este în interesul nostru și sper să și reușim.