În fiecare an se înregistrează aproximativ 3,5 milioane de decese provocate de fumat.

Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din noiembrie, printr-o iniţiativă de a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor.

Agenţia Naţională Antidrog, ca instituţie cu rol integrator al politicilor publice antidrog, prin intermediul Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, foloseşte acest prilej pentru a iniţia o campanie  de informare şi sensibilizare asupra riscurilor consumului de tutun.

Prin activităţile de informare asupra riscurilor consumului de tutun şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoase, ne vom adresa în primul rând adolescenţilor şi tinerilor, categoria de vârstă cea mai vulnerabilă la consumul de tutun, inclusiv la fumatul pasiv.

În fiecare an, în această zi, Agenţia Naţională Antidrog, prin Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, implementează activităţi de informare prin distribuirea unor materiale informative care vin în sprijinul tinerilor, cu sfaturi de a renunţa la consumul de tutun, de a informa populaţia cu privire la beneficiile aduse de spaţiile fără fum de ţigară şi de a sensibiliza populaţia privind necesitatea respectării cadrului legislativ care interzice fumatul în spaţiile publice, precum şi care încurajează respectarea acestuia.

E nevoie de măsuri mai severe de luptă împotriva fumatului

Organizarea Zilei Naţionale fără tutun are ca scop informarea şi sensibilizarea populaţiei cu privire la riscurile generate de consumul de tutun, precum şi încurajarea factorilor de decizie de a lua măsuri stricte în privinţa produselor din tutun.

Comisia Europeană a dat publicităţii rezultatele sondajului Eurobarometru care arată că o vastă majoritate a cetăţenilor Uniunii sprijină adoptarea unor măsuri mai severe de luptă împotriva fumatului. Comisia a revizuit directiva fumatului pentru a asigura un nivel mai ridicat de protecţie a sănătăţii.

Opinia publică sprijină, în mare masură, avertismentele vizuale privind sănătatea de pe pachetele de ţigări (75% de răspunsuri favorabile). De asemenea, există un sprijin puternic pentru interzicerea folosirii aromelor care fac produsele din tutun mai atractive (61%) şi pentru interzicerea publicităţii acestor produse la punctele de vânzare (63%).

Un alt studiu al Comisiei a indicat faptul că există dovezi clare referitoare la eficienţa avertismentelor privind sănătatea de pe pachetele de ţigări. Ele permit o mai bună cunoaştere a consecinţelor fumatului asupra sănătăţii şi contribuie la schimbarea atitudinii şi comportamentului faţă de consumul produselor din tutun.

Trei din patru europeni sunt în favoarea avertismentelor vizuale privind sănătatea de pe pachetele de ţigări şi a restaurantelor în care fumatul este interzis. Sondajul indică, însă, că  unul din trei europeni continuă să fumeze, chiar dacă tutunul cauzează decesul a jumătate din fumători.

Tutunul. Tabagismul. Fumatul. Consecinţe.

Tabagismul este la originea a aproximativ 25 de boli ce pun în pericol viaţa, pentru multe dintre ele existând posibilitatea de a fi evitate, întârziate sau atenuate dacă se renunţă la fumat.

În fiecare an se înregistrează aproximativ 3,5 milioane de decese provocate de fumat.

La fiecare 24 de ore mor aproximativ 100 de fumători.

Fumatul este responsabil pentru 75% dintre infarctele la fumătorii cu vârsta sub 50 ani şi pentru 30% dintre decesele cauzate de diferitele forme de cancer.

Consumul de tutun afectează practic toate organele importante ale corpului.

Conform unor studii ştiinţifice, tabagismul este asociat cu peste 20 de boli şi afecţiuni.

Cercetările ştiinţifice au demonstrat că utilizarea tutunului este cauza principală a unor maladii fatale.

Fumatul este unul din factorii principali de risc major şi agent cauzal a cel puţin şase boli cronice devastatoare: bolile cardiace, cancer, bolile cerebrovasculare, diabetul zaharat, bolile pulmonare distructive cronice şi ateroscleroza. Consumatorii de tutun au un risc de 2,3 ori mai mare de a face tuberculoză pulmonară decât nefumătorii.

Utilizarea tutunului este cauza a peste 50% din tumorile maligne, dintre care 90% este cancerul pulmonar, pentru 80% de bronşite-enfizemice cronice care exacerbează simptomele astmatice, pentru mai mult de o jumătate din bolile cardiovasculare, cazurile de aterosleroză şi bolile cerebrovasculare.

Duce la dereglarea activităţii sexuale la bărbaţi

Fumatul are un impact negativ asupra funcţiei de reproducere şi conduce la dereglarea activităţii sexuale la bărbaţi. La fumătoare, consumul de ţigări cauzează apariţia sterilităţii. La gravidele fumătoare, apar slăbirea circulaţiei sanguine în uter şi placentă şi un nivel scăzut al oxigenului în sange. Ca urmare, creşte riscul de naştere prematură şi/sau invaliditate a nou născutului.

Consumul de tutun este a doua cauză a mortalităţii în lume şi în Europa, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. La scară mondială, decesele cauzate de fumat sunt în număr mai mare decât cele cauzate de SIDA, TBC, accidentele de circulaţie. Efectele negative ale fumatului nu se limitează la fumător, ele răsfrângându-se dramatic şi asupra celor aflaţi în proximitatea sa. Doar 15% din fumul de ţigară este inhalat de cel care fumează, restul de 85% putând pătrunde în plămânii fumătorilor pasivi.

Astfel, la nivel local, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Covasna implementează Proiectul „Stop fumat”, un proiect de prevenire a conumului de tutun şi dezvoltarea unei atitudini de refuz faţă de fumat adresat preşcolarilor şi elevilor claselor primare din judeţul Covasna. Astfel, au fost distribuite în jur de 500 broşuri ce oferă posibilitatea elevilor să poarte medalia stop fumat pentru a marca Ziua Naţională fără Tutun.

Coordonator CPECA Covasna, Insp.spec.prev.criminalităţii, Liliana Lazea