Trei muzee virtuale care prezintă atelierele unui fost fierar, al unui rotar şi al unui tapiţer din judeţul Covasna au fost realizate în cadrul proiectului „Meşteşuguri tradiţionale din Secuime” şi pot fi vizitate online.

Atelierul de fierărie din localitatea Tălişoara, fondat în anul 1955 de Szabó Lajos, nu mai funcţionează de ani buni, dar uneltele sale, păstrate de un nepot, pot fi văzute pe pagina de internet www.mestersegek.ro.

„Meşterul fierar Szabó Lajos, fierarul şchiop cum a fost cunoscut în zonă, pe lângă ocupaţia sa de bază, a fost şi un vestit confecţioner de unelte, s-a priceput la tot ce era din fier, pe vremea comunismului s-a ocupat şi de întreţinerea utilajelor cooperativei agricole de producţie. (...) Fierăria şi dotările ei au fost moştenite de către nepot, Szabó Gábor, care nu se ocupă de fierărie, îşi întreţine utilajele agricole cu uneltele moştenite. El îngrijeşte atent uneltele bunicului şi a decis să le păstreze şi să le transmită generaţiilor următoare”, se arată pe site-ul menţionat.

Printre obiectele „expuse” în acest muzeu virtual se numără o forjă, foale din piele, cleşti, nicovală, câteva unelte de potcovit şi diverse alte accesorii.

„Atelierul de rotărit”, fondat în anul 1949, se află tot în localitatea Tălişoara şi a aparţinut meşterului Fehér Antal, care a încetat din viaţă în anul 2008.

„Fiul său, Fehér András, este cunoscut în zonă ca meşter tapiţer. El însuşi foloseşte atelierul şi o parte dintre uneltele tatălui său la lucrările sale. De uneltele specifice rotăritului nu mai este nevoie, dar le păstrează cu grijă pentru că au dispărut din zonă şi ultimii reprezentanţi ai meseriei şi, odată cu aceasta, s-au împrăştiat şi uneltele lor”, se menţionează pe pagina de internet.

Tot aici pot fi văzute imagini din atelierul de tapiţerie al lui Fehér András, precum şi zece filme documentare realizare în cadrul proiectului „Meşteşuguri tradiţionale din Secuime”, iniţiat de Centrul de Cultură al judeţului Covasna, având ca temă cioplitul lemnului, „ciobănitul”, coacerea pâinii de casă, confecţionarea tradiţională a şindrilei, fiertul pălincii de prune, împletitul coşurilor şi legatul măturilor, morăritul, fierăritul, stupăritul şi fabricarea turtei dulci.

Directorul Centrului de Cultură, Imreh Márton Istvan, a declarat că proiectul, finanţat din fondul pentru proiecte al statelor Islanda, Liechtenstein şi Norvegia cu peste 300.000 de lei printr-un program de conservare şi revitalizare a patrimoniului cultural şi natural, a avut ca scop cartografierea, popularizarea şi revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale din zonă.

Potrivit acestuia, în cadrul proiectului au fost documentate 42 de meşteşuguri tradiţionale care se mai păstrează pe raza judeţul Covasna şi au fost înregistraţi într-o bază de date un număr de 250 de meşteşugari.

Proiectul a vizat şi realizarea unei strategii de marketing pentru atragerea turiştilor şi valorificarea produselor meşteşugăreşti, iar câteva ateliere au fost incluse în circuitul turistic.