Tinerii de până în 24 de ani șomeri, mai numeroși decât cei ocupați
Rata șomajului în primul trimestru al anului în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani s-a situat la un nivel de 21,8%, cel mai ridicat în rândul categoriilor de vârstă luate în calcul și peste rata de ocupare la aceeași categorie, situată la 20,4%.
Trebuie menționat însă că una dintre explicațiile ratei mici de ocupare este și faptul că o bună parte a persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt fie elevi, fie studenți. Pe întreaga populație în vârstă de muncă, respectiv 15-64 de ani, rata de ocupare a fost de 59,8%, în scădere față de trimestrul anterior, arată datele prezentate joi de către Institutul Național de Statistică.
Rata de ocupare este definită ca ponderea populației ocupate dintr-o grupă de vârstă în raport cu populația totală din acea grupă de vârstă. La rândul ei populația ocupată este definită ca aceea care a desfășurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră în perioada de referință, de regulă egală cu o săptămână.
Strategia Europa 2020 impune o țintă națională pentru rata de ocuparea a populației în vârstă de 20-64 de ani, aceasta fiind de 70%. Datele INS arată însă că în loc însă să tindem către atingerea acestei rate, în primul trimestru indicatorul a coborât la 64,5%.
În primul trimestru al anului 2016, populația activă a României era de 8.834 mii persoane, din care 8.249 mii persoane erau ocupate şi 585 mii persoane erau şomeri. Aceștia sunt definiți ca persoanele în vârstă de 15-74 de ani care îndeplinesc simultan trei condiții: nu au loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în două săptămâni și au căutat în mod activ un loc de muncă în următoarele patru săptămâni.
Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbați (67,2%, față de 52,2% la femei) şi pentru persoanele rezidente din mediul urban (61,2% față de 58,0% în mediul rural).
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 2,3 puncte procentuale (7,6% la bărbați față de 5,3% la femei), iar pe medii rezidențiale, de numai 0,2 puncte procentuale (6,7% în mediul urban, față de 6,5% în mediul rural).
(digi24.ro)