Consiliul Local Sfântu Gheorghe, reunit marţi în şedinţă extraordinară, a adoptat o petiţie pentru autonomia „ţinutului secuiesc”, respectiv a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, ce va fi adresată Guvernului şi Parlamentului României, precum şi forurilor internaţionale.

Proiectul, introdus pe ordinea de zi de consilierul Bálint József (Partidul Civic Maghiar) la propunerea Consiliului Naţional Secuiesc, a trecut cu majoritatea de voturi a consilierilor maghiari, toţi cei patru consilieri români refuzând să voteze pe considerentul că este anticonstituţional.

Bálint József a declarat în plenul şedinţei că „trăim într-o epocă modernă în care legislaţia, inclusiv Constituţia, trebuie să se adapteze cerinţelor şi nevoilor oamenilor şi nu invers”. În context, el a opinat că nici Revoluţia de la 1848, nici evenimentele istorice din 1918 şi nici cele din 1989 nu au fost constituţionale, dar au dus la schimbarea dorită de oameni.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád (UDMR), a declarat că în scurtă vreme Uniunea va înainta Parlamentului României un statut de autonomie pentru „ţinutul secuiesc” şi consideră că aceste petiţii sunt binevenite deoarece ele dovedesc că există susţinere din partea comunităţilor locale. Antal Árpád a întărit ideea că legile unei ţări şi Constituţia sunt făcute pentru oameni, iar nici una dintre ele „nu e Biblie ca să nu poată fi modificată”.

„Nu realitatea trebuie schimbată ca să fie cum scrie în Constituţie, ci legile şi Constituţia trebuie schimbate ca să fie conform realităţii din această ţară. (...) Eu consider că această petiţie către Parlament şi către Guvern, către ambasade, organizaţii internaţionale este binevenită şi este un drept democratic al nostru în calitate de aleşi ai cetăţenilor din acest oraş”, a spus Antal Árpád.

El a subliniat că o regiune cu statut autonom va conferi comunităţii maghiare certitudinea că-şi va putea păstra identitatea, cultura şi religia strămoşească, iar acest lucru va contribui la constituirea unei „societăţi sănătoase” şi prospere.

Cei patru consilieri români, Rodica Pârvan, Rădiţa Palela, Mădălin Guruianu şi Corina Bote, au refuzat să voteze proiectul de hotărâre.

Consilierul PNL Mădălin Guruianu a remarcat că secretarul Primăriei nu a dat aviz favorabil acestui proiect de hotărâre pe considerentul că este nelegal şi a mai remarcat că subiectul autonomiei revine cu obstinaţie în timpul campaniilor electorale.

„Mă deranjează că, asemenea altui termen folosit până la disperare în perioada comunistă – cel de societate multilateral dezvoltată care în fond era gol de conţinut, autonomia, un concept extrem de bogat în conţinut, este scoasă în fiecare campanie electorală pentru a aduce voturi pentru acei reprezentanţi ai comunităţii maghiare incapabili să producă un alt fel de campanie electorală, în afară de rostogolirea acestei teme”, a spus Mădălin Guruianu.

Profesoara Rădiţa Palela (PSD) a declarat că, în opinia ei, Consiliul Local ar trebui să acorde mai mult timp şi atenţie dezvoltării zonei şi prosperităţii locuitorilor acesteia, pentru că şi românii şi maghiarii care trăiesc aici sunt la fel de nemulţumiţi de nivelul de trai.

Ideea a fost continuată de profesoara Rodica Pârvan (PSD) care a spus că electoratul aşteaptă locuri de muncă. „În loc să ne ocupăm de dezvoltarea zonei, să facem în aşa fel încât să nu ne mai plece copiii în străinătate (...) noi ne arătăm cu degetul care suntem mai români sau maghiari. (...) Proiectul este anticonstituţional şi nu am să îl votez, solicit să se consemneze acest lucru în procesul verbal”, a spus Rodica Pârvan.

În luna februarie a.c., Consiliul Naţional Secuiesc a cerut celor 153 de consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative autonome cu denumirea „ţinutul secuiesc”, iar până acum aproape 25 consilii locale din cele trei judeţe au adoptat astfel de proiecte.

În luna iunie, Prefectura Covasna a trimis o circulară tuturor consiliilor locale din judeţ prin care le-a atras atenţia asupra nelegalităţii susţinerii unei regiuni autonome pe criterii etnice, avertizând că acest lucru contravine Constituţiei României.

„Scopul nostru a fost să preîntâmpinăm alte procese, de aceea le-am atras atenţia că aceste hotărâri sunt nelegale. Practic, i-am avertizat că vor fi atacate de Prefectură dacă le adoptă, pentru că sunt nelegale. (...) Noi nu vrem să intentăm procese autorităţilor locale, dar dacă forţează nota vom fi obligaţi să facem acest lucru, să punem în aplicare legea. Noi am avertizat ca să fie clar pentru toată lumea, să nu existe dubii, să nu spună că nu au ştiut. (...) Eu consider că am procedat normal şi corect”, a declarat prefectul Marius Popica.

În circulară adresată autorităţilor locale se menţionează că adoptarea memorandumului care promovează „separarea teritorială pe criterii etnice” excede competenţele autorităţilor locale, printre atribuţiile consiliilor locale neregăsindu-se aprobarea de „documente programatice” privitoare la politicile statale în materia organizării administraţiei naţionale, organizarea administrativ-teritorială sau stabilirea limbii oficiale pe teritoriul statului.

De asemenea, se menţionează că dreptul de petiţionare e recunoscut ca un drept fundamental al omului şi nicidecum al autorităţilor publice, el exercitându-se în relaţia dintre cetăţean şi autoritate şi nu între autorităţi.