Pandemia a pus pe pauză proiectul, însă acesta ar putea fi relansat odată cu redeschiderea școlilor 

Odată cu trecerea la educația online, una dintre principalele preocupări a fost ca toți elevii să aibă laptopuri și tablete, ca să poată învăța în continuare. Nu la fel de discutată a fost, cel puțin în spațiul public, problema acelor copii pentru care singura masă era asigurată prin anumite activități educaționale de după-amiază, care au fost întrerupte odată cu închiderea școlilor. Chiar dacă programul „Școală după școală” este foarte important și benefic, după spusele celor implicați, doar o mică parte dintre comunele din județ l-au accesat. De vină ar putea fi o birocrație excesivă, spun unii primari. Consiliul Județean Covasna va asigura și în acest an fonduri pentru a cofinanța acest program, iar autoritățile locale sunt așteptate să depună proiect pentru a le accesa. 

Programul „Școală după școală” este cel mai important program de formare a comunității, consideră primarul comunei Micfalău, Demeter Ferenc. 

„În Micfalău, acum un an, din acest program am reușit să pregătim și să dăm mâncare caldă de două feluri pentru 48 de copii. O fetiță de clasa a II-a la prima masă caldă a mâncat mereu doar supa și a întrebat-o profesoara de ce nu mănâncă și felul doi și a zis că acasă nu mănânc decât supă, o dată pe zi. Noi i-am dat prilejul să învețe acolo, să învețe să mănânce cu furculiță și din anul unu deja se putea cere cofinanțare de la părinți, deci foarte mulți părinți au cofinanțat și cred că e singura șansă din jurul orașului Sfântu Gheorghe să nu rămână fără copii în școli, pentru că foarte mulți părinți aduc copiii la Sfântu Gheorghe pentru că nu au cu ce să se ocupe acasă după ora unu”, a spus în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean de la finalul lunii trecute, primarul comunei Micfalău, Demeter Ferenc.

În aceeași ședință a fost aprobat programul județean privind sprijinirea Programului ,,Școală după școală” în perioada 2021-2024. 

„Ținând cont de faptul că în continuare se manifestă interes din partea unităților administrativ-teritoriale față de continuarea acestui program, considerăm oportună modificarea perioadei de derulare a acestui program”, se arată în referatul de aprobare a proiectului. 

Ca și în cazul altor programe locale, contribuția maximă a județului Covasna pentru un proiect nu va depăși 20.000 lei, iar contribuția autorității locale solicitante trebuie să fie cel puțin egală cu această sumă.

Doar cinci comune din județ au accesat până acum cofinanțarea Consiliului Județean 

În perioada 2017 – 2020, doar cinci comune au depus proiect pentru cofinanțare, conform informațiilor furnizate de autoritățile județene. Este vorba despre Arcuș, Malnaș, Micfalău, Reci și Zăbala. 

Interesul scăzut ar putea fi cauzat de volumul mare de muncă pe care autoritățile locale și instituțiile de învățământ trebuie să îl depună pentru a face parte din program, spune primarul comunei Micfalău. 

„Programul are și o parte grea. E foarte grea birocrația. Trebuie făcute analize de caz, de exemplu din 50 de copii trebuie să justifici de ce au fost aleși 24. Se cer prea multe acte justificative. Profesorii ar trebui să se ocupe de copii, nu de hârțoage și făcut acte. Cred că multe comune au ieșit din program din cauza birocrației. Suntem pe un drum de început și sper că acest Guvern va găsi o soluție. Trebuie să fie în primul rând vorba despre copii și despre educație, nu de hârtii și justificări. Sumele nu sunt mari. De exemplu masa a costat 10 lei din care copiii au primit supă, felul doi și un fruct”, ne-a spus Demeter Ferenc.

CJ Covasna va căuta modalități pentru a-i sprijini pe cei care se împiedică de birocrație 

Autoritățile județene au subliniat că partea de birocrație nu este mai greoaie față de celelalte programe județene de dezvoltare locale. Sumele necesare se decontează ulterior, conform decontului adus de primării.

„Credem că este vorba mai mult despre probleme organizatorice. Este un program relativ nou, extrem de benefic, cu un impact major, însă și din cauza pandemiei nu s-a reușit extinderea acestui program. Pe lângă accesarea fondurilor este nevoie și de implicarea unității de învățământ, deoarece, pe lângă masa caldă mai vorbim și de activități educative, asigurate de cadrele didactice”, ne-au transmis reprezentanții CJ Covasna. 

Pentru a determina autoritățile locale să acceseze acest program, reprezentanții CJ Covasna au punctat că își propun să continue discuțiile cu primarii pentru a identifica modalitățile prin care aceștia pot fi ajutați în demararea acestei proceduri. 

„Unii copii nu știu să mănânce cu lingura, cu furculița sau să taie carnea”

Activitățile educaționale de după-amiază au fost cruciale pentru acei copii care acasă nu au parte de ajutor din partea părinților în ceea ce privește temele, dar și pentru cei în familiile cărora o masă caldă e o sărbătoare. 

„Programul s-a desfășurat până în martie, când s-a închis școala, dar noi vrem să mai participăm. Avem doi învățători care se ocupă și interesul este foarte mare. Foarte mulți părinți nu știu ce să facă cu cei mici când ajung acasă de la ore. (...) Unii copii nu știu să mănânce cu lingura, cu furculița sau să taie carnea. Foarte multă muncă au depus profesorii în primii ani. Și un alt lucru important este că elevii care au participat de la un semestru la celălalt și-au îmbunătățit și comportamentul și notele. Ar trebui ca acest program să fie unul de stat, pentru că este foarte important. E singura șansă prin care putem păstra acasă copiii comunelor care sunt în apropierea orașelor mari. Noi vom depune proiect imediat după ce Consiliul Județean ne poate oferi cofinanțare. Și învățătorii întreabă despre program. E de folos și pentru ei, pentru că primesc un salariu cu jumătate de normă”, a mai adăugat primarul din Micfalău.  

Un învățător din comună ne-a spus că aceste activități necesită și multă atenție și implicare din partea cadrelor didactice. 

„Acest program a fost foarte important și au fost foarte mulți copii implicați. La majoritatea dintre ei părinții lucrează în oraș și nu au timp să îi ajute la teme. După ore copiii din clasele primare mănâncă, iar apoi fac temele împreună cu noi. E vorba de aproximativ 50 de copii și doi profesori. A fost greu pentru că sunt și de vârste diferite elevii și trebuie să găsești o metodă să fie bine pentru toți”, ne-a spus învățătorul Bartók Attila. 

Programul va continua și în comuna Arcuș 

Și primarul din Arcuș, Máthé Árpád, spune că motorul principal al inițiativei a fost masa caldă. Conform acestuia, programul va continua și în acest an școlar, însă mai întâi e nevoie de aprobarea bugetului. 

„Bineînțeles, în fiecare an am accesat ajutorul Consiliului Județean. Practic inițiativa vine din partea autorității locale și a instituției de învățământ și vizează elevii din clasele I-IV, patru zile pe săptămână și include și o masă caldă de care beneficiază toți elevii care optează pentru acest serviciu. În principiu, motorul principal al inițiativei a fost masa caldă, pentru că sunt unii copii pentru care asta este singura hrană cladă pe care o primesc pe parcursul unei zile. Nu e vorba doar de copii din mediu social precar, însă fiind și părinții plecați la locul de muncă, le priește foarte bine acest beneficiu. Noi suntem pregătiți să alocăm fondurile necesare și se pare că și Consiliul Județean o să aloce sumele necesare pentru a continua acest program, deci există șanse ca programul să aibă loc și în acest an școlar”, ne-a declarat Máthé Árpád. 

Unele comune covăsnene s-au îndreptat către programul-pilot „masa caldă”

În alte localități din județ copiii au beneficiat de o masă caldă printr-un program-pilot inițiat de Guvern. Este și cazul comunei Malnaș, unde copiii au fost incluși, pe rând, în ambele programare. Fiecare dintre ele are avantaje și dezavantaje, spun autoritățile locale. 

„Noi suntem de doi ani în acel program pilot-finanțat de Guvern. În comparație cu celălalt program, în acesta toți copiii primesc mâncare caldă, nu doar clasele I-IV. În programul-pilot, în schimb, copiii nu fac temele, iar cel cu Diakonia era mai bun din acest punct de vedere. Acum așteptăm să se aprobe bugetul ca să vedem dacă primim finanțare și în acest an școlar. (...) Programul este foarte important și util pentru părinți și pentru copii. Părinții pot sta liniștiți știind că și-a făcut temele copilul și a mâncat. Sunt copii a căror părinți vin târziu acasă și dacă ajunge copilul cu teme făcute și sătul, e un ajutor foarte mare pentru familii. Sunt părinți care nici nu îi pot ajuta deloc la teme și dacă cineva stă lângă copil, se vede și la note. Avem și la noi cazuri sociale, dar e important pentru toți copiii să primească o masă caldă”, ne-a spus primarul din Malnaș, Szotyori Angéla-Gizella. 

Autoritățile județene au precizat că în cazul programului „Școală după școală” nu există plafon maxim. Există fondurile necesare pentru a acoperi solicitările tuturor autorităților locale. 

„La aceste programe este necesară o contribuție proprie minimă egală cu suma solicitată, dar suma alocată depinde de numărul copiilor care frecventează cursurile unității de învățământ”, mai transmit reprezentanții CJ Covasna. 

Sursă foto: pexels.com, portalinvatamant.ro.