Fenomenul de îngheţ ­ dezgheţ a lăsat în urmă cratere și gropi de toată frumuseţea pe mai multe drumuri din judeţ După ce aproape o iarnă întreagă a fost acoperit de zăpadă sau a fost înghețat, asfaltul de pe unele drumuri din județ sau oraș arată odată cu venirea primăverii ca un șir de carii stricate și înnegrite, imposibil de tratat. Slalom printre gropi care nu se mai termină, cratere apărute de te miri unde în mijlocul drumului, șoferi nervoși, suspensii și sisteme de direcție făcute praf, cam așa arată circulația pe unele drumuri din județ sau din oraș odată cu topirea zăpezii. Chiar dacă în unele situații plombări s­au mai făcut în toamna trecută, acum parcă nici n­ar fi fost și drumul arată ca după o ploaie de meteoriți.

Fenomenul de îngheţ ­ dezgheţ a lăsat în urmă cratere și gropi de toată frumuseţea pe mai multe drumuri din judeţ

După ce aproape o iarnă întreagă a fost acoperit de zăpadă sau a fost înghețat, asfaltul de pe unele drumuri din județ sau oraș arată odată cu venirea primăverii ca un șir de carii stricate și înnegrite, imposibil de tratat.

Slalom printre gropi care nu se mai termină, cratere apărute de te miri unde în mijlocul drumului, șoferi nervoși, suspensii și sisteme de direcție făcute praf, cam așa arată circulația pe unele drumuri din județ sau din oraș odată cu topirea zăpezii.

Chiar dacă în unele situații plombări s­au mai făcut în toamna trecută, acum parcă nici n­ar fi fost și drumul arată ca după o ploaie de meteoriți.

Între Târgu­Secuiesc și Balvanyos spre exemplu drumul a devenit aproape impracticabil.

„Nu se mai poate așa, pot concura pentru titlul de cel mai rău drum din județ sau dacă ar fi la nivel național oricum am ieși printre primii zece din țară. Se strică mașinile, e plin de gropi, iar drumul este foarte important.

Cum să mai vină cineva pe aici dacă arată așa. Toamna a fost plombat, nu erau găuri, dar ziua e cald, noaptea e frig și s­a distrus, a devenit impracticabil. Fără covor asfaltic nu merge, nici nu se poate plomba la cum arată”, a spus primarul Daragus Attila.

Salvarea ­ Proiectul „10.000 de km de drum judeţean“

La Valea Crișului, drumul județean 121 se dezvăluie și acesta tot mai degradat. Dacă nu e înghețul – dezghețul, atunci oricum de vină e vechimea lui și faptul că asupra lui nu s­a mai intervenit de mult.

Primarul Silviu Ioachim a declarat că drumul arată așa din toamnă și au decis să întocmească un proiect prin care să fie incluși în programul derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, „10.000 de km de drum județean“.

„Săptămâna aceasta facem fotografii la drum și vom cere Consiliului Județean să îl aibă în vedere. Vom face o adresă pentru a fi incluși. E mare păcat să nu fie bun drumul, iar dacă nu se face acum drumul, costurile vor fi tot mai mari“, a spus primarul.

Potrivit acestuia, drumul a fost făcut prin anii ‘80, este vorba despre un tronson de 5 km, de pe vremea carierei de lignit, dar de atunci nu s­a mai ocupat nimeni de el.

În opinia lui Silviu Ioachim, drumul s­a degradat atât de mult și ca urmare a traficului greu de la carieră, respectiv a mașinilor de tonaj mare care circulă în zonă, inclusiv la stația de beton.

Jale în Ciucului

Dar gropile nu sunt doar în afara orașului pe drumuri județene sau naționale. Până la sfârșitul săptămânii trecute, la sensul giratoriu de la Gară, în Sfântu­Gheorghe, apăruse un crater de toată frumusețea care a scos înjurăturile multor șoferi. Zilele trecute însă drumarii l­au astupat.

Jale este însă pe strada Romulus Cioflec, din cartierul Ciucului, unde bălțile și gropile sunt ca la ele acasă, fac parte din peisajul cotidian.

Lucrările de reabilitare a străzii ar fi trebuit să înceapă în toamna anului trecut. La acea vreme, primarul Antal Arpad spunea că licitația pentru reabilitarea străzii a avut loc, iar contractul a fost semnat. Cu toate acestea, lucrările nu au început încă și acum arată și mai rău. Autoritățile spun că acolo „s­a introdus o conductă”, apreciind că lucrările vor fi reluate în primăvara acestui an.

Despre fenomenul îngheț ­ dezgheț și efectele lui asupra străzilor, directorul Societății de Drumuri Naționale Covasna, Sorin Stoican, spune că acesta afectează foarte mult drumurile.

„Ziua apa intră în fisuri, crăpături, iar noaptea îngheață și se umflă. Cu cât ciclul de îngheț ­ dezgheț e mai repetat, cu atât e mai devastator efectul și am avut cicluri destul de repetate în acest an, iarna a fost prăpădită din acest punct de vedere, iar rezultatele se văd în martie. La ora actuală e factorul cel mai rău, nu traficul, ci acest proces. N­ai ce să faci, din martie – aprilie te apuci și repari”, a spus Sorin Stoican.

O șansă pare a fi acest program „10.000 de km de drum“ despre care a vorbit și Elena Udrea la vizita de vineri, afirmând că unul dintre proiectele eligibile care va fi cuprins cu siguranță în acest program după ce a rămas fără finanțare de la POR este drumul spre Lacul Sfânta Ana – pe tronsonul Bixad – Balvanyos – Tg. Secuiesc.

Președintele CJ, Tamas Sandor, a spus și el că au pregătit documentația pentru reabilitarea a 100 de km de drumuri din județ, iar una dintre priorități este tocmai acest tronson de 36 de km care ar asigura drumul spre Sfânta Ana.

În acest an, autoritățile din Covasna au primit cea mai mică sumă pentru drumuri, de 4,9 milioane de lei, care ar ajunge pentru asfaltarea a numai 5 km de drum, din peste 800 de drumuri județene în județ.

Acum doi ani, trei cetățeni dăduseră în judecată autoritățile județene pentru că și­au distrus mașinile în drumurile cu gropi.

Unul dintre ei, Alexandru Petrușe, a intrat într­o groapă nesemnalizată de pe DJ 112 și a solicitat CJ să îi plătească despăgubiri de peste 2.300 de lei, plus dobânda legală. El a câștigat și instanța a obligat CJ să plătească despăgubiri de 735 de euro și 900 de lei cheltuieli de judecată.

Ana Sidon