Prefecţii judeţelor Covasna şi Braşov şi cei doi directori ai Societăţii de Gospodărire a Apelor din cele două judeţe vor semna în cursul acestei săptămâni proiectul cadru prin care se modifică traiectoria cursului de apă al pârâului Corlat, care delimitează natural cele două judeţe. Această soluţie de mijloc a fost identificată în urma mai multor discuţii dintre cei doi reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu, pentru a rezolva problema celor aproximativ 600 de romi braşoveni care de-a lungul anilor au construit un adevărat sat pe teritoriul administrativ al judeţului Covasna. „Ştim că romii la ora actuală au construcţii în albia pârâului Corlat, iar la o eventuală viitură există pericolul de inundaţii. Este ceva ce trebuia făcut, albia trebuie regularizată, şi dacă tot se face asta, ne-am gândit să facem un bine şi coloniei, care vrea să rămână la Braşov. Facem o curbă sinusoidală, ca să nu se piardă din teritoriul judeţului”, a declarat prefectul Gyorgy Ervin. Valoarea estimată a lucrărilor se ridică la un milion de lei, iar noul curs al pârâului va fi conceput în asemenea fel încât romii să nu mai poată trece clandestin graniţa naturală, pentru a ajunge din nou în Covasna. La graniţa dintre Belin şi Braşov, pe teritoriul administrativ al comunei covăsnene, romi veniţi în mare parte din Braşov au ridicat de câţiva ani un sat întreg. Casele romilor s-au înmulţit văzând cu ochii, astfel că de la câteva case, câte erau acum câţiva ani, în prezent s-a ajuns la 130 de case şi 600 de suflete care îşi duc existenţa aici. În acte însă, toţi cei 600 de romi sunt cazaţi în aceeaşi casă cu două camere, a bătrânului Boroş Gheorghe, care locuieşte la casa cu nu mărul 104 din Arini, pe partea braşoveană a malului apei. Aceeaşi adresă apare pe bu letinele tuturor romilor de aici, la un control de acum doi – trei ani reieşind că 380 de buletine sunt emise pe acelaşi număr de casă.

Ana Sidon