Cazuri foarte grave nu au fost înregistrate în județ, însă în contextul actual, „e o chestiune de timp”, spun șefii ocoalelor 

Violențele asupra pădurarilor care au zguduit întreaga țară nu i-au lăsat indiferenți nici pe colegii de breaslă din județul nostru. Aceștia susțin că este nevoie de modificarea legislației în domeniu pentru că, de cele mai multe ori, în fața hoților, personalul silvic este lipsit de apărare. Au armament de serviciu și mijloace de transport învechite, program încărcat, iar salariile mult prea mici în comparație cu riscul pe care și-l asumă. În aceste condiții, declară șefii de ocoale, șansele ca și în județul nostru să se întâmple inevitabilul, sunt destul de mari. 

Pădurarii din întreaga țară sunt îngrijorați și revoltați din cauza intensificării acțiunilor de agresiune fizică de o violență înfiorătoare îndreptate în ultima perioadă împotriva personalului silvic care, aflat la datorie, apără pădurea de hoții de lemn. Numai toamna aceasta, doi pădurari, unul din Iași, iar celălalt din Maramureș, și-au pierdut viețile. Astfel de cazuri au ocolit județul nostru, însă riscurile la care se supun pădurarii sunt la fel de amenințătoare, susțin șefii ocoalelor. 

Doi pădurari covăsneni amenințați cu acte de violență, în 2019

Conform datelor IPJ Covasna, de la începutul anului, au fost înregistrate două fapte de natură penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj față de personalul silvic. 

„Mai exact, vorbim de un caz sesizat la data de 24 ianuarie a.c. împotriva unui pădurar din cadrul Ocolului Silvic Privat Mereni, care a fost amenințat cu acte de violență și de un caz petrecut la data de 4 octombrie a.c. împotriva unui pădurar din cadrul Ocolului Silvic Privat Baraolt, care a fost amenințat cu acte de violență și care a suferit pagube materiale, în calitate de persoană vătămată, în urma săvârșirii infracțiunii de distrugere. În ambele cazuri cercetările au fost continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj (art. 257 Cod Penal), dosarele fiind declinate spre competenta soluționare a unităților de parchet”, conform polițiștilor de la IPJ Covasna. 

„E chestiune de timp să se întâmple și la noi cazuri cum au fost în țară”

Șeful Ocolului Privat Baraolt, inginerul Benkő Lehel, spune că din cauza programului de lucru încărcat și din lipsa unor mașini de teren care să facă față nevoilor pădurarilor, aceștia reușesc din ce în ce mai greu să le țină piept hoților pe care îi surprind în pădurile pe care le apără. La ocolul privat administrat de acesta, 25 de persoane oferă servicii silvice pe 16.000 de hectare. 

De asemenea, lipsa pregătirii fizice în liceele silvice sau la cursurile de calificare pentru pădurari este o mare piedică, spune inginerul. 

„Oamenii pleacă de la ocol că aici sunt multe probleme, de pază, de contact cu oamenii agresivi și așa mai departe și le e frică. Nu văd ei viața asta ca una normală și aleg alte domenii unde sunt și salarii mai mari. E chestiune de timp să se întâmple și la noi cazuri cum au fost în țară. (...) Problema este mai ales la ocoalele private. Avem fonduri foarte puține, iar din cauza asta și personal mai puțin. Avem în medie 800 de hectare pe pădurar. Asta e media, că sunt și cu 700 și cu 1000 de hectare. Pentru un om ca să păzească 800 de hectare e enorm. Pădurarii merg cu mașinile lor. Terenul dacă e accidentat, dacă are o mașină care nu e de teren, chiar dacă știe că e un eveniment, nu poate să ajungă la timp. Oamenii ăștia care fură sunt foarte dotați. Și acum am avut un caz când s-a dus pădurarul cu un reprezentant al proprietarului, au auzit că se fură, dar era întuneric, și nu au avut curajul să intre pentru că nu au știut câți sunt. Referitor la armament, da, suntem dotați cu pistoale, dar chiar dacă vezi că omul e agresiv, e greu să folosești arma. E vorba de viața omenească. Lor nu le este frică pentru că ei au o altă mentalitate. Programul de lucru al pădurarilor e așa de încărcat, încât uneori fac pază mai mult de opt ore pe zi. În afară de asta sunt multe altele de făcut, protecția pădurilor din punct de vedere al dăunătorilor, tăieri de îngrijire în pădure la care trebuie să stea cu muncitorii și să le dea instrucțiuni și multe altele. Eu așa văd că un om pentru un canton de 800 de hectare e puțin. Ar trebui să majorăm un pic efectivul, dar din punct de vedere financiar nu e posibil”, ne-a spus inginerul Benkő Lehel. 

Ar fi nevoie de mai mult sprijin din partea proprietarilor cu care Ocoalele Private au contracte de servicii silvice, spune șeful ocolului de la Baraolt. 

„De asemenea, Ocoalele ar trebui să aibă niște discuții, niște ședințe de lucru cu Jandarmeria și Poliția ca să ajungem la un acord comun  cum să ne facem planurile de apărare. Avem activități comune, dar nu prea facem planuri”, a mai spus inginerul. 

Armament învechit, salarizare precară și vârsta mare de pensionare 

În ceea ce privește ocoalele aparținând Regiei Naționale a Pădurilor (RNP), patru la număr în județul Covasna, cu mici diferențe, situația este asemănătoare. 

Problema lipsei dotărilor corespunzătoare a fost adusă în discuție și de șeful Ocolului Silvic Covasna. Marius Munteanu susține, printre altele, că ar fi nevoie de reducerea vârstei de pensionare pe motiv că această meserie dură necesită o condiție fizică corespunzătoare. Și el la rândul său a subliniat necesitatea unei colaborări mai strânse cu organele de Poliție și Jandarmerie. 

„La 65 de ani este deocamdată vârsta de pensionare, ceea ce este foarte mult pentru un pădurar care trebuie să urce totuși coastele și să alerge după posibilii hoți și infractori. La vârsta de 65 este totuși un pic cam mult pentru mulți dintre ei și se încearcă prin modificarea unei legi – statutul personalului silvic, să se mai scadă din vârsta asta. Putem să ne raportăm și la personalul Ministerului de Interne care beneficiază de astfel de facilități în condițiile în care și personalul silvic are o activitate foarte asemănătoare, iar discrepanțele sunt destul de mari între ei și noi. Avem nevoie de dotare cu armament corespunzător. E o problemă care s-a mai pus pe tapet și la nivel înalt. Pădurarii au un model destul de vechi și nu prea mai corespunde neapărat cu cerințele actuale. Ar fi nevoie de un model mai nou și mai performant. Ar mai fi nevoie și de mașini de serviciu de intervenție”, a declarat inginerul Marius Munteanu. 

În subordinea lui sunt 38 de persoane, dintre care 16 sunt pădurari. Aceștia au în pază 16.000 de hectare de pădure. Inginerul a mai adăugat că, luând în calcul răspunderea și riscurile pe care și le asumă întregul personal silvic, e necesară și asigurarea unor condiții decente de salarizare. 

Peste 160 de amenzi pentru tăieri ilegale, în județul Covasna 

Garda Forestieră Brașov, a cărei arie teritorială de competenţă cuprinde judeţele Braşov, Sibiu, Covasna, Mureş si Harghita, susține că pe raza județului nostru nu s-au petrecut cazuri de agresiune asupra consilierilor insituției. 

De asemenea, de la începutul anului,  s-au aplicat un număr de 164 amenzi pentru tăiere ilegală de arbori în județul Covasna. Totodată, în anul 2019, angajații Gărzii Forestiere Brașov au desfășurat un număr de 1.968 acțiuni de control, din care 265 pe raza județului nostru.  

Pentru ca astfel de cazuri de agresiune împotriva personalului silvic să nu mai existe sau cel puțin să nu fie atât de frecvente, este nevoie de refacerea prestigiului silvicultorilor, spune Inspectorul Șef de la Garda Forestieră Brașov, Cristian – Vasilică Ignat. 

„Ar trebui refăcut, cu ajutorul mass media, prestigiul silvicultorilor, indiferent de structura în care activează, prestigiu care înzecește, poate, capacitatea acestora de a păzi și proteja pădurile și care, deși nu ferește de gloanțe, poate face ca degetul să renunțe să apese pe trăgaci. Același prestigiu care a fost demolat prin extrapolarea la întreg a ilegalităților făcute de unii dintre membrii acestei bresle”, a precizat Cristian – Vasilică Ignat. 

Din totalul celor 164 de fapte de natură penală sesizate, conform IPJ Covasna, un procent de circa 76 % a avut loc în mediul rural, iar în 55% din cazuri, dosarele penale au fost înregistrate cu autor cunoscut. Totodată, polițiștii informează că au fost aplicate un  număr de 460 de sancțiuni contravenționale conform legii nr. 171/2010, privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice cu o  valoarea totală de peste de 710.000 de lei. 

„În plan preventiv, polițiștii din cadrul formațiunilor de ordine publică au participat la 3.569 de controale, din care 1.206 în fondul forestier și 1.895 pe linia legalității transportului de material lemnos”, conform IPJ Covasna. 

Pădurarii se întorc în stradă 

Pentru a găsi o cale de rezolvare a problemei statutului, la sfârșitul lunii trecute silvicultorii au protestat la Palatul Parlamentului. Presa națională relatează că în lipsa unui răspuns din partea aleșilor, protestatarii se vor reuni pentru a doua oară marți, 29 octombrie. Revendicările acestora sunt similare cu cele ale șefilor de Ocoale din județ – înlocuirea dotărilor improprii și întărirea autorității silvicultorilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu. 

 „Sindicaliștii din silvicultură anunță un nou protest, marți, în fața Camerei Deputaților, față de intensificarea cazurilor de agresiune la care au fost victime pădurari. În cadrul protestului, se va aduce un omagiu celor șase silvicultori care în ultimii ani au murit apărând pădurea și se vor solicita modificări ale legislației din domeniul silvic”, a declarat pentru rfi.ro, Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor Silva. 

Astfel, fiecare zi care trece fără ca legea să fie modificată, e încă una în care pădurarii din România sunt nevoiți să iasă în fața tâlharilor „cu mâinile goale”, riscându-și astfel sănătatea și în unele cazuri, chiar viețile. Nu se știe deocamdată cât sânge ar trebui să se mai verse pentru ca cei care vor să își facă datoria și să lupte cu fărădelegile să se simtă mai în siguranță. 

Sursă foto: pandurul.ro.