Legea care sancționează disconfortul olfactiv trezește reacții contradictorii în rândul covăsnenilor 

Disconfortul olfactiv va putea fi sancționat în cazul în care Legea mirosurilor, adoptată săptămâna trecută în Parlament, va fi promulgată de președinte. Potrivit inițiatorilor, Legea acoperă un vid legislativ și este menită să aducă măsuri suplimentare care se referă la prevenirea și reducerea acestui tip de disconfort. În spațiul public, măsura a fost interpretată diferit și a trezit critici și îngrijorări în ceea ce privește efectele acestor prevederile legislative. Unii covăsneni, spre exemplu, cred că decizia este bună în cazul în care legea va fi aplicată corect, în timp ce alții spun că există riscul să destabilizeze zootehnia. 

Legea mirosurilor, inițiată de USR, introduce în legislația românească termenul de „disconfort olfactiv”, definit ca „miros generat de o activitate care poate avea impact negativ asupra stării de sănătate a populației și a mediului în întregul său care se cuantifică pe diferite scale a mirosului, conform standardelor în vigoare”. 

Totodată, o altă noutate este și necesitatea întocmirii unui Plan de gestionare a disconfortului olfactiv. Acesta prevede o serie de măsuri care previn și reduc disconfortul olfactiv și va constitui o parte integrantă din autorizația de mediu, așa cum se arată în Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului.

Planul de gestionare a disconfortului olfactiv se elaborează de către operatorii economici sau titularii activităților care pot genera disconfort olfactiv, potrivit aceleiași surse. 

Astfel, dacă Legea mirosurilor va fi aprobată de șeful statului, operatorii economici care generează mirosuri vor fi obligați să ia toate măsurile referitoare la prevenirea și reducerea mirosurilor neplăcute, astfel încât să nu afecteze sănătatea populației. 

Cât de binevenită este Legea mirosurilor? 

Această legea a fost interpretată diferit, iar părerile pe subiectul mirosurilor neplăcute sunt împărțite. Directorul Direcției pentru Agricultura Județeană Covasna, Könczei Csaba spune că utilitatea acestei reglementări poate fi dovedită doar dacă factorii decidenți o vor aplica așa cum se cuvine. 

„Într-un fel, această lege pune punct diferendului față de ordinul Ministrului Sănătății 119, care zicea că o fermă trebuie dusă cu 200 de metri în afara localității. Într-un fel pune punct, mai ales în ceea ce privește gospodăriile mici cu câteva animale. Pe de altă parte, dacă factorii decidenți vor fi corecți și obiectivi, atunci e binevenită legea”, ne-a spus Könczei Csaba. 

Directorul Agenției de Protecție a Mediului (APM) Covasna, Gheorghe Neagu, ne-a spus că nu ar dori să se  pronunțe în această privință până la momentul promulgării legii. 

„Așteptăm să fie promulgată, să vedem normele de aplicare. Deocamdată la Agenție nu au existat astfel de plângeri în ceea ce privește mirosul. A fost un mic disconfort, primăvara și toamna când s-au împrăștiat dejecțiile la Câmpu Frumos, dar nu au fost atât de puternice încât să afecteze sănătatea populației, ci a fost un miros de gunoi de grajd care s-a împrăștiat. Nu a fost cu alte substanțe care să aducă atingere sănătății populației”, ne-a declarat Gheorghe Neagu. 

„Oamenii ar trebui să fie mai înțelegători”

Totodată, directorul Asociației Județene a Crescătorilor de Bovine Covasna, Iakó Tibor Benedek crede că Legea mirosurilor îi va descuraja pe fermieri și speră ca aceasta să nu fie promulgată de președinte. 

„Nu este bună deloc legea aceasta. Orice fermier va putea fi scos din sat sau dacă cineva își face o casă lângă fermă poate să închidă ferma, dar n-au luat în considerare că cei care își fac case lângă fermă, trebuie să știe că acolo miroase. Nu trebuie să le dea voie să își facă o casă în locul unde sunt ferme. E normal că la o fermă o să miroasă orice ar face fermierul. Cum o să se explice cât de tare miroase? Problema este că atunci când e soare nu se simte chiar așa de tare, iar când plouă și e umiditate, normal că miroase mai tare. Există și plângeri în acest sens. Sunt persoane care s-au mutat lângă ferme, au cumpărat teren și s-au mutat acolo, iar după aceea depun sesizări la primărie, la Garda de Mediu, că miroase. Păi să nu se mute lângă fermă. Oamenii ar trebui să fie mai înțelegători și cei care dau autorizațiile de construcții, să nu le dea dacă se va construi lângă fermă. Eu sper să nu treacă legea asta”, ne-a spus Iakó Tibor Benedek. 

Ce spun fermierii? 

Cu toate că legea nu face referire doar la fermieri, aceștia tind să creadă că, în caz că actul normativ va intra în vigoare, anume această ramură va fi cea mai afectată, pentru că mirosurile neplăcute sunt adesea greu de controlat. 

„Noi colaborăm foarte mult cu asociațiile de resort, cu crescători de bovine din Bavaria, Germania. Acolo fosele septice sunt în centrul orașului, iar fermele sunt amplasate și vizavi de primărie. În Bavaria miroase peste tot a gunoi de grajd și toată lumea e mândră de asta. În toată Bavaria fiecare casă are grajd. Și în Elveția la fel, peste tot miroase a gunoi de grajd. Pentru ei e o mândrie, pentru că totul e ecologic. Dar probabil că e un proiect care să distrugă și fermele, că astea au mai rămas. În rest, totul e distrus. Dacă de exemplu un agricultor și-a construit o fermă în timp și probabil planul urbanistic general sau zonal s-a dus până în preajma fermei lui, ce vină are el? Normal ar trebui să existe un drept de preemțiune, primul care a construit să aibă prioritate. Nu știu de unde ne inspirăm noi, pentru că numai tâmpenii facem. Cât noi nu avem o lege a zootehniei foarte clară, cât timp într-o găleată intră fermele de familie, fermele mici, medii și fermele mari, nu o să găsească soluții. Ideea e clară – de a destabiliza zootehnia în primul rând și să nu mai fie crescători autohtoni. Asta e percepția mea. Asta e politica, din păcate”, ne-a spus un fermier din orașul Covasna. 

Pe de altă parte, timișoreanca Rodica Militaru, membră a USR de la care a pornit propunerea preluată de parlamentarii care au inițiat legea a declarat pentru „Adevărul” că legea nu este dedicată fermierilor.

„Legea mirosurilor nu este dedicată fermierilor; ea a fost concepută să acopere un vid legislativ, în scopul reducerii disconfortului olfactiv rezultat din activitățile poluatoare, deoarece s-a constatat că acest disconfort nu afectează doar calitatea vieții, dar conform studiilor medicale, duce în timp și la instalarea unor afecțiuni neurologice”, a declarat, pentru „Adevărul”, Rodica Militaru. 

Aceasta a precizat că și gospodinele sunt vizate de această lege, în cazul în care mirosurile care provin de la gătit deranjează vecinii. 

Amenzi până la 80.000 de lei pentru persoanele juridice

Doi tineri care se plimbau în Parcul Central din Sfântu Gheorghe, joi, la orele prânzului, ne-au spus că au auzit despre Legea mirosurilor la televizor și că au sentimente mixte în legătură cu aceasta. 

„Sunt de acord în mare parte cu Legea asta a mirosurilor, dar totuși problema e că în România se pune foarte mare accent pe amenzi și pe a sărăci lumea care deja e săracă, în loc să fie educată, pentru că prin educație și prevenire am putea să rezolvăm mult mai multe probleme într-un timp mult mai scurt, decât să dai amenzi uriașe la niște oameni care oricum nu au de unde să le plătească și dacă le plătesc nu mai au ce să mănânce după aceea. Așa mi se pare că altceva nu fac politicienii noștri, doar vin cu legi prin care te amendează orice ai face. Trag bani de pe spinarea agenților economici care oricum plătesc o grămadă de taxe și care se zbat să dea salarii și să fie cu toate actele și cu toată birocrația la zi. Ar trebui mai întâi să vină cu niște metode prin care să se reducă mirosurile, nu direct cu amenzi”, ne-a spus unul dintre tineri. 

Celălalt a prezentat alte argumente pentru care o astfel de lege este binevenită. 

„Dacă e să ne gândim, totuși, la unii oameni, din orașele mari, care nu pot să își deschidă geamurile din cauza mirosurilor neplăcute de la vreo groapă de gunoi, atunci realizezi că de fapt e o lege bună. Tot ce contează este să fie aplicată așa cum trebuie, zic eu”, ne-a spus celălalt covăsnean. 

În cazul în care cei care se fac vinovați de răspândirea mirosului neplăcut nu respectă obligația de a realiza, în totalitate sau la termen, măsurile impuse în Planul de gestionare a disconfortului olfactiv, proiectul de lege prevede amenzi care ajung la 30.000 de lei, în cazul persoanelor fizice, iar pentru persoanele juridice sancțiunile maxime pot fi și de 80.000 de lei.

Legea va fi aplicată dacă va fi promulgată de președintele Românei, Klaus Iohannis.