Primăria Sfântu-Gheorghe e „recidivistă“ la acest capitol Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a amplasat plăcuţe-indicatoare informative în centrul oraşului. Acestea sunt realizate într-un stil retro şi se referă la principalele obiective culturale şi la diverse instituţii din Sfântu Gheorghe. Noile plăcuţe conţin atât inscripţii cu denumirile obiectivelor importante din oraş, cât şi imagini redate în linii fine de desen. Plăcuţele sunt inscripţionate în trei limbi - maghiară

Primăria Sfântu-Gheorghe e „recidivistă“ la acest capitol

Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a amplasat plăcuţe-indicatoare informative în centrul oraşului. Acestea sunt realizate într-un stil retro şi se referă la principalele obiective culturale şi la diverse instituţii din Sfântu Gheorghe.

Noile plăcuţe conţin atât inscripţii cu denumirile obiectivelor importante din oraş, cât şi imagini redate în linii fine de desen.

Plăcuţele sunt inscripţionate în trei limbi - maghiară, română şi engleză, în această ordine, limba maghiară fiind pusă înaintea limbii române.

Acţiunea de trecere în plan secund a limbii oficiale a Statului - limba română, nu este una nouă, cel puţin nu în ceea ce-l priveşte pe primarul Antal Arpad. Astfel, acesta a avut o iniţiativă asemănătoare în luna iunie a anului trecut, când a prezentat alte plăcuţe realizate la comanda Primăriei; respectivele plăcuţe erau destinate indicării de străzi şi clădiri şi conţineau, pe lângă stema oraşului, inscripţii cu denumirile obiectivelor indicate, în limbile maghiară şi română.

La acea vreme, Primăria Sfântu Gheorghe a fost sesizată de către Prefectura Covasna, prin intermediul unei adrese, fiind informată că trebuie să respecte legea în ceea ce priveşte ordinea de inscripţionare a respectivelor plăcuţe, astfel încât acestea să fie inscripţionate întâi în limba română (pe partea de sus) şi apoi în limba maghiară (pe partea de jos) şi nu tocmai invers. În adresa Prefecturii se făcea trimitere la Constituţie şi legi ale administraţiei publice, arătându-se că limba oficială a Statului este cea română, drept pentru care trebuie să aibă întâietate pe inscripţionările publice, existând totodată libertatea ca acolo unde minorităţile naţionale depăşesc procentul de 20%, limbile acestora să poată fi folosite în plan secund, cu caracter informativ.

Monica Vajna