Interviu cu președinte Asociației Junior Business Club, Karácsony Zsolt

Încă de pe băncile facultății, tânărul din Sfântu Gheorghe, Karácsony Zsolt, a observat că materia predată studenților nu se pliază pe nevoile unor viitori antreprenori și nu oferă pregătirea necesară pentru a porni cu dreptul într-un domeniu în care aceștia visau să aibă succes. Astfel, din dorința de a stăpâni și a împărtăși cu alții informații indispensabile unui întreprinzător de succes, tânărul a pus bazele Asociației Junior Business Club, care, în cei peste 10 ani de activitate, a ghidat sute de persoane care au avut curajul să înceapă o afacere de la o vârstă fragedă. Despre planurile asociației pentru acest an, despre cultura antreprenorială pentru tineri, despre afacerile în online și, nu în ultimul rând, despre eșec, în interviul următor: 

- Când ai înființat Asociația Junior Business Club și ce anume te-a motivat atunci să faci acest pas? 

Asociația a fost înființată în 2009. La facultate, aici la Sfântu Gheorghe, la specializarea Economia Firmei, i-am întâlnit pe Kelemen Szilárd și pe Héjja Huba Ferencz. Atunci am observat cu toții că de la facultate primim multă teorie. Am avut și practică, dar nu era ceva care să ne ajute pe viitor prea mult, iar din acest motiv am înființat asociația. Ne-am întâlnit cu Szőcs Endre din Cluj, cel care a înființat o astfel de asociație acolo și am făcut și noi ceva asemănător. Profesorii de la facultăți în mare parte spun ce scrie în manuale, ceea ce nu e rău, dar sunt niște lucruri pe care le înveți doar dacă le faci. 

- Pe ce s-a axat, în principal, activitatea asociației în ultimii ani?   

Noi avem programe regionale, dar în general lucrăm la dezvoltarea culturii antreprenoriale pentru tinerii din județul Covasna. De-a lungul timpului am organizat foarte multe evenimente. Ne-am întâlnit cu antreprenori, cu profesioniști și de la ei am primit informații relevante și care ajută în practică. Am organizat și schimburi de experiență între tineri și firme mari, cum ar fi Schweighofer. Am fost la instituții, la ANAF, la ITM, la AJOFM, la Registrul Comerțului, iar de acolo am primit informații foarte utile. Tinerilor le este foarte greu uneori că meargă la instituții, pentru că nu știu ce trebuie să facă exact și nici nu dau mereu de persoanele potrivite. Ceea ce am făcut noi a fost să stabilim conexiuni cu oameni din diverse instituții, astfel încât atunci când cineva are nevoie de sprijin, să putem să apelăm la cine trebuie și să fim siguri că primim ajutor. Știm că sunt reguli în instituții care trebuie urmate, dar instituțiile, la rândul lor, trebuie să ne ajute, pentru că noi vrem să facem ceva, aici, în România, și să avem o viață de calitate. Nu vrem să plecăm în străinătate și luptăm pentru asta. Deci de aceea am mers la aceste instituții și am creat acele relații pentru că e nevoie de o comunicare cât mai eficientă pentru ca lucrurile să meargă așa cum trebuie din prima. 

- Cine vă poate cere ajutorul și ce înseamnă mai exact termenul de „tânăr antreprenor”?

Vorbim de persoane până în 35 de ani, dar dacă există cineva care are peste 35 și acum a înființat firma și are nevoie de ajutor, poate cere sprijinul nostru. Se poate adresa la noi oricine vrea să își construiască niște relații sănătoase care să îl ajute să își dezvolte afacerea. E bine să ne semnalizeze cineva o anumită problemă, pentru că odată rezolvată poate altcineva nu se va mai întâlni cu ea. 

- V-ați întâlnit cu situații în care sprijinul asociației a fost crucial pentru destinul unei afaceri? 

Da, am avut fel și fel de situații. De exemplu cineva voia să își deschidă o afacere, dar n-a găsit o firmă serioasă pe partea de contabilitate, iar acest lucru este foarte important. În toate domeniile am ajutat tinerii prin a le oferi contactele necesare, iar asta este foarte util pentru ei pentru că dacă ai oameni profesioniști cu care stabilești lucruri de la bun început, atunci îți va fi foarte ușor, iar dacă ai început cu firme și parteneri neserioși, atunci e greu să te redresezi. Unul dintre membrii Asociației a făcut o mapă a relațiilor între firme și clienți, prin care a aflat de unde clientul respectiv a primit informația. A reieșit că în 30% dintre cazuri relațiile se formează datorită Asociației Junior Business Club, ceea ce este un procent destul de mare. 

- Ce s-a schimbat în activitatea voastră odată cu pandemia? 

A fost destul de greu, pentru că noi credem în relații directe, adică timp de zece ani ne-am întâlnit față în față și am discutat, oricare a fost subiectul. Avem un grup pe Facebook cu antreprenori și avem și pagina asociației, unde putem să interacționăm. Tot acolo am postat și niște informații foarte utile despre programele care se pot accesa, despre minimisuri și alte lucruri care au fost utile în această perioadă mai dificilă. Noi nu am organizat cursuri sau programe online, însă am distribuit tot ce a fost util și interesant, organizat de partenerii noștri, oameni din domeniu cu multă experiență, cum ar fi Camera de Comerț, ASIMCOV, Ministerul Economiei și așa mai departe. Am avut și evenimente, dar mai restrânse. 

- Cum preconizezi că va fi 2021 pentru antreprenorii tineri? Crezi că faptul că s-au obișnuit într-o anumită măsură să activeze mai mult în online îi va ajuta? 

Acum, după un an de pandemie, știm cum să ne organizăm pentru că avem platforme online prin care putem colabora cu instituții. Deja putem rezolva altfel lucrurile în online, decât în 2020. Deci digitalizarea este un lucru bun. Pe de altă parte, rezervele financiare ale firmelor se cam termină, iar din acest punct de vedere va fi mai dificil. Sunt foarte mulți tineri care lucrau, de exemplu, în domeniul organizării evenimentelor care au rămas fără activitate. Problema nu e numai pentru firmele care organizează evenimentele, ci și pentru toți furnizorii cu care lucrau. Nu se mai fac nici evenimente în care poți să îți găsești parteneri, iar astfel se pierd conexiuni. Oamenii sunt tot mai stresați, iar motivarea de a mai face ceva scade treptat. Sperăm totuși că vom putea organiza evenimente, chiar dacă acestea vor fi mai restrânse. 

- Concret, ce pot face tinerii antreprenori, care au avut de pierdut din cauza pandemiei, ca la final de 2021, când vor trage linie, să fie mulțumiți de activitatea lor și de rezultatele obținute?     

În primul rând, dacă ai un produs, atunci este necesară prezența online. Statisticile arată că 60% dintre cumpărături se fac în mediul virtual. Dacă nu ești prezent acolo, pierzi din start  jumătate din profit, iar în timp rămâi cu nimic, pentru că online-ul nu mai este viitorul, este prezentul. Sunt domenii, cum ar fi IT-ul, marketingul online, care au înflorit în pandemie și au avut foarte multă activitate. 

- Astea sunt și domeniile de succes spre care ar trebui să se îndrepte tinerii care vor să înființeze o afacere?  

Da, dar în primul rând, trebuie să îți asculți vocea interioară și să te întrebi ce îți place cu adevărat să faci. Dacă ai o firmă nu muncești opt ore, ci minim zece și trebuie să te întrebi dacă ești pregătit și dacă vei putea să faci zilnic acest lucru. Trebuie să faci ce îți place, pentru că altfel e greu. 

- De unde își pot dobândi tinerii acele competențe antreprenoriale de care au nevoie pentru a prinde curaj să pună bazele unei afaceri? 

Dacă vrei să fii puternic într-un anumit domeniu, evident că facultatea este un plus, dar nu este un pas absolut necesar pentru a avea succes. Pe lângă asta sunt foarte multe posibilități. Trebuie să fii la curent cu toate informațiile actualizate despre domeniul respectiv. Trebuie să găsești instituțiile și asociațiile care se ocupă de asta. Aceste lucruri se găsesc în online. Prin acestea trebuie să îți formezi relații cu profesioniști. Trebuie să începi să lucrezi chiar și de jos în domeniul respectiv, pentru că așa îți va fi mai ușor să urci. Dacă ești entuziast și vrei să faci ceva remarcabil, atunci poți să faci chiar tu o asociație și să construiești un anumit domeniu. Mai trebuie să găsești alte două persoane care cred în ceea ce vrei să faci și poți să reușești astfel. Pe mine, de exemplu, asociația m-a ajutat atât profesional, cât și personal. 

- Ești de acord cu ideea că și în afaceri înveți cel mai bine din greșeli sau totuși e indicat să înveți din greșelile altora? 

Evident, e mai bine dacă înveți din greșelile altora, pentru că fiecare greșeală te costă. Tocmai pentru acest lucru organizăm evenimente cu antreprenori experimentați, care au trecut și prin experiențe negative. Cred că tinerii se pot baza pe lecțiile învățate de astfel de oameni. Totodată, e important să se vorbească și despre eșec. Am organizat evenimente și cu antreprenori care au dat faliment. E bine să știm ce se întâmplă în astfel de cazuri și cum acționăm. N-ar trebui să ne mai fie rușine sau frică de așa ceva. În America, de exemplu, se zice că abia din a treia încercare poți să pui bazele unei firme serioase și de succes, iar la noi falimentul și eșecul sunt considerate o rușine, iar această mentalitate ar trebui să dispară. 

- Ce șanse are un tânăr care nu are niciun fel de sprijin financiar din partea familiei să ajungă un antreprenor de succes? 

Și dacă ai tot sprijinul din lume, tot tu ești cel care trebuie să muncească și să miște lucrurile din loc. Cred că dacă nu ai niciun fel de sprijin de la familie, poți să faci ceva, dar e mai greu, pentru că nu ai o mentalitate de antreprenor formată. Știu însă cazuri în care tinerii au găsit soluții și posibilități și au reușit, fără niciun ajutor de la părinți. Ei au apelat la fonduri europene, au accesat start-up-uri prin care au primit 40.000 de euro și au început să facă ceva. E important să nu fii motivat doar de dorința de a face bani, ci să știi să te bucuri de tot acest proces. 

- În ce crezi că ar trebui să constea educația antreprenorială în școli și când ar fi bine ca cei mici să înceapă să învețe aceste lucruri? 

E bine să începem mai devreme, dar e important și modul în care facem acest lucru. Se poate face o simulare economică, pentru ca elevii să își imagineze că au bani, că merg la anumite instituții, plătesc ceva, că pot investi. Dacă le predai copiilor doar teorie, atunci n-ai făcut nimic. Trebuie să găsim o soluție de predare a acestui subiect, care nu este deloc ușor. În plus, ar fi bine ca în școli să vină antreprenori care pot să îi motiveze pe copii și să îi inspire. 

- În final, care sunt planurile Asociației Junior Business Club pentru acest an? 

Avem câteva planuri puse pe hârtie la care vom lucra în acest an. Vrem să creăm podcasturi, iar invitații să fie oameni profesioniști, antreprenori din județ, dar nu doar. Prin acestea dorim să oferim informații valoroase tinerilor antreprenori. Vor fi de 15-20 de minute. Vom avea și programul „Tânăr antreprenor în mass-media”, prin care vrem să promovăm în presa scrisă, la radio și în presa online antreprenori locali care au produse și servicii de calitate. Totodată, dacă va exista cerere din partea tinerilor, vrem să le dăm posibilitatea de a crea filmulețe de prezentare pentru companiile lor. (...) Dorim să facem și o platformă online cu diverse contacte utile, verificate, din diverse domenii, pentru membrii asociației. Prin această platformă dorim să asigurăm totodată și informații economice relevante pentru cei interesați. Vor fi accesibile și informații despre fonduri europene și programe pentru mediul de afaceri oferit de Ministerul Economiei. Nu în ultimul rând, vrem să mergem cu un grup de aici la București și să vizităm Ministerul Economiei și Ministerul Finanțelor. Vom avea o întâlnire, în luna aprilie, cu miniștri și secretari de stat pentru a discuta despre subiecte de interes pentru antreprenorii din județul Covasna.

Sursa foto: arhiva Karácsony Zsolt