Judeţul Covasna ocupă primul loc la nivel naţional în ceea ce priveşte redirecţionarea cotei de 3,5% din impozitul pe venit către sectorul neguvernamental şi unităţile de cult, afirmă deputatul UDMR, Miklós Zoltán.

Potrivit acestuia, 30,51% dintre contribuabilii eligibili din judeţ au utilizat anul trecut acest mecanism fiscal, o cifră superioară mediei naţionale care se situează sub pragul de 20%.

„Noi credem că este vorba, de fapt, despre răspundere civică, motiv pentru care noi (UDMR- n.r.) de fiecare dată, în fiecare an, comunicăm foarte mult pe această temă şi încercăm să sensibilizăm oamenii ca să se folosească de această posibilitate, pentru că astfel putem aduce acasă mulţi bani către acele asociaţii şi fundaţii care au un rol foarte bine stabilit în societatea românească şi în societatea locală, pentru că asigură servicii de care nu se ocupă nici statul, poate nici primăria, în domenii precum educaţie, sănătate, tineret, sport şi am putea continua. Probabil că şi datorită acestor apeluri pe care facem în fiecare an, judeţul Covasna este pe primul loc în ţară. Suntem cumva mulţumiţi de simţul de răspundere de care dau dovadă cetăţenii din judeţul Covasna, dar încă e loc de mai bine. Suntem undeva la o treime dintre persoanele cu drept de redirecţionare, deci doar o treime se folosesc de această posibilitate şi eu cred că e de datoria noastră să încercăm să facem tot ce este omeneşte posibil astfel încât cât mai multă lume să se folosească de această posibilitate”, a declarat luni, pentru AGERPRES, deputatul Miklós Zoltán.

Parlamentarul covăsnean a amintit şi despre existenţa unui mecanism similar destinat persoanelor juridice, prin care pot direcţiona, prin ANAF, 20% din impozitul pe profitul deja achitat.

„Este o lege pe care am iniţiat-o, a fost chiar prima mea iniţiativă legislativă, prin care am creat un mecanism asemănător şi în cazul firmelor. Deci, acele SRL-uri care plătesc impozitul pe profit în cursul anului şi nu se folosesc de sponsorizare, anul viitor se pot folosi de un mecanism similar de redirecţionare, prin care, tot aşa, dau o instrucţiune către ANAF ca din impozitul pe profit deja achitat să redirecţioneze către o asociaţie sau o fundaţie 20% din acea sumă. Şi la acest capitol judeţul Covasna este pe primul loc pe ţară, dar şi aici e loc de mai bine, pentru că constatăm că an de an rămân miliarde de lei nefolosiţi, sume din care pot fi făcute sau ar putea fi făcute foarte multe proiecte locale în folosul comunităţilor locale. Media la persoanele fizice este undeva la jumătate din ceea ce am reuşit noi în judeţul Covasna să realizăm, undeva la sub 20%, în condiţiile în care în judeţul Covasna suntem la o treime. Aici sumele sunt mai mici, deci vorbim de sume de ordinul sutelor de milioane, dar la firme, acolo unde fondurile de sponsorizare neutilizate sunt mai mari, acolo vorbim de sume de ordinul miliardelor, 2-3 miliarde de lei anual, sume care ajung în bugetul de stat, în condiţiile în care ar putea să ajungă la societatea civilă, astfel încât asociaţiile, fundaţiile, bisericile să facă foarte multe proiecte în folosul comunităţilor”, a mai spus acesta.

Miklós Zoltán a făcut un apel către cetăţeni şi companii să sprijine în continuare comunităţile locale prin acest instrument fiscal gratuit.

„Vorbim despre un mecanism simplu, un mecanism gratuit, rapid, cu impact real în societate. Nu ne costă absolut nimic pentru că aceste sume sunt deja reţinute de la noi şi achitate către bugetul de stat. Deci, vorbim despre sume reţinute şi achitate şi noi nu facem altceva decât, prin semnarea unui formular, să dăm, practic, o instrucţiune ANAF-ului ca să vireze acea parte de 3,5% din impozitul nostru pe venit către o asociaţie, fundaţie, biserică, organizaţie care poate să aducă o schimbare reală în comunitatea în care locuim (...) Am văzut că, de exemplu, în Capitala ţării, în Bucureşti, s-au făcut spitale, clinici de către unele asociaţii şi fundaţii, practic s-a adus ceva în plus în materie de servicii publice, de care pot beneficia cetăţenii acestei ţări. Din această cauză este foarte important ca toate aceste mecanisme să funcţioneze în continuare şi datoria noastră este să comunicăm cât mai mult despre aceste probleme şi să prezentăm cumva toate aceste posibilităţi legale prin care societatea civilă poate fi finanţată. La rândul ei, societatea civilă are datoria de a avea proiecte concrete, proiecte care aduc foarte multe servicii şi foarte multă valoare adăugată în comunităţile locale, pentru că doar astfel pot asigura de partea lor credibilitate”, a mai spus deputatul covăsnean.