Persoanele cu dizabilităţi au greutăţi când vine vorba de accesul în unele instituţii [singlepic=529,250,250,,left]Un control al Inspecţiei Sociale în judeţ pentru a vedea modul în care se respectă prevederile legale când vine vorba de rampele de acces pentru per soanele cu handicap a scos la iveală faptul că situaţia nu este deloc roz şi majoritatea instituţiilor au probleme la acest capitol. Până în prezent au fost verificate 9 instituţii în cazul cărora inspectorii nu au aplicat

Persoanele cu dizabilităţi au greutăţi când vine vorba de accesul în unele instituţii

Un control al Inspecţiei Sociale în judeţ pentru a vedea modul în care se respectă prevederile legale când vine vorba de rampele de acces pentru per soanele cu handicap a scos la iveală faptul că situaţia nu este deloc roz şi majoritatea instituţiilor au probleme la acest capitol.

Până în prezent au fost verificate 9 instituţii în cazul cărora inspectorii nu au aplicat sancţiuni, dar au consiliat şi recomandat reprezentanţilor acestora să respecte legea în acest sens.

Concluziile la care s-a ajuns au fost însă că deşi se cunoaşte faptul că există prevederi legale privind obligaţia instituţiilor publice şi private de a asigura accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap la mediul fizic, informaţional şi comunicaţional, în instituţiile verificate până acum nu se aplică legislaţia în domeniu.

Lanţul slăbiciunilor

Din acelaşi control reiese că şi acolo unde există astfel de rampe pentru persoanele cu handicap, tot sunt nereguli. Mai exact, prin modul în care au fost realizate aceste rampe nu se respectă caracteristicile tehnice legale – nici de către instituţie, nici de proiectant, executantul lucrării sau de către auto rităţile care au eliberat autorizaţia de construcţie sau reamenajare.

De exemplu, rampa a fost construită cu unghiul de înclinaţie mai mare decât cel prevăzut de lege ori s-a montat doar o balustradă la înălţimea de un metru, nu şi la 65 cm.

Mai mult, inspectorii sociali au mai constatat că pictogramele utilizate în instituţii nu există sau sunt insuficiente pentru direcţionarea corectă a persoanelor cu handicap.

Dincolo de toate acestea, pavajul tactil pentru nevăzători, pagina web accesibilizată, telefonul cu teletext şi telefax sunt adaptări foarte puţin cunoscute în instituţiile verificate, iar controalele în domeniu vor continua şi în perioada următoare.

Persoanele în scaun se plâng

Unul dintre tinerii care are zilnic dea face cu problemele legate de rampe este Ciprian Anton, din Sfântu-Gheorghe. El povesteşte că întâmpină greutăţi atât când vine vorba despre instituţii, cât şi de magazine sau localuri.

„În spitalul de urgenţă şi la policlinică nu este accesibil nimic, nu există rampe, lift şi nici toaleta nu se poate folosi din cauza spaţiului îngust. Acolo nimic nu este accesibil pentru un utilizator de scaun rulant. După negocieri de 15 minute cu doi brancarderi am reuşit să ajung la etajul 1 după ce am străbătut spitalul în lung şi lat să găsesc o cale de acces. Aceştia au spus că ei nu sunt obligaţi să mă care în spate până la etajul 1. Nu avem rampe nici la Biserica Orto doxă şi din câte îmi aduc aminte există ceva acolo dar nu este practicabilă, aceasta fiind închisă chiar în capăt de un gard de metal. Nu ştiu un magazin fru mos accesibilizat în afară de Şugaş şi marketur-ile mai mari.

Rampele existente nu sunt practicabile de un utilizator de scaun rulant nici măcar atunci când acesta are braţele bune, nu mai zic de cei care au un scaun rulant electric“, spune Ciprian.

El a făcut referire şi la calea de acces de pe un trotuar pe celălalt, care nu este accesibilă în multe locuri. Ciprian a exemplificat prin traseul lui zilnic începând de pe strada 1 Mai până în faţa parcului, unde nu poate urca pe trotuar, iar de la TBC - Nicolae Iorga până în zona Gării nimic nu este accesibil în ceea ce priveşte traversarea unei străzi, excepţie făcând zona semaforizată.

„Bordurile astea noi sunt uşor incomode din cauza formei cioplite şi există riscul să fim dezechilibraţi când le coborâm sau chiar să se taie cauciucul roţilor. Trotuarele nu sunt accesibile, acestea fiind înguste şi uneori impracticabile din cauza denivelărilor”, a mai completat el. Cât despre toalete, Cipri spune că unele accesibile a văzut numai în magazinele mari, nici măcar în locurile unde persoanele cu handicap ar trebui să-şi înnoiască frecvent actele şi în general stăm foarte prost la accesibilizări în comparaţie cu alte oraşe mai mici sau mai mari ca Sfântu-Gheorghe.

Rampele pentru persoanele cu handicap sunt reglementate prin Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap şi Ordinul nr. 649/2001 al Minis trului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, privind aprobarea Normativului NP 051/2001 pentru adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban aferent la exigenţele persoanelor cu handicap.

Ana Sidon