Directorul Asociaţiei Intreprinderilor Mici şi Mijlocii din judeţul Covasna (ASIMCOV) şi fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Covasna (CJ), Vajda Lajos, susţine că mai ales în actualul context de criză financiară un rol important l-ar avea înfiinţarea unei asociaţii/ cooperaţii de valorificare a culturilor bioenergetice la nivel de judeţ, care să ofere o alternativă la actualele resurse utilizate pentru încălzire. „Insist pe înfiinţarea unei asociaţii de valorificare, mai ales în situaţia actuală de criză, ar avea un rol important în mediul rural. Aceasta ar fi formată din proprietarii de terenuri care vor să cultive asemenea plante”, a declarat Vajda Lajos. Acesta spune că în judeţul Covasna ar fi disponibilă pentru culturi bioenergetice o suprafaţă de 9.000 de hectare, în zonele Belin, Aita, Hăghig, Araci, Brateş sau Reci. Primul intreprinzător care a cultivat astfel de plante - un soi de salcie, denumită „salix” - se ...

Un cultivator din zona Târgu-Secuiesc a plantat sălcii bioenergetice pe o suprafaţă de un hectar

Directorul Asociaţiei Intreprinderilor Mici şi Mijlocii din judeţul Covasna (ASIMCOV) şi fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Covasna (CJ), Vajda Lajos, susţine că mai ales în actualul context de criză financiară un rol important l-ar avea înfiinţarea unei asociaţii/ cooperaţii de valorificare a culturilor bioenergetice la nivel de judeţ, care să ofere o alternativă la actualele resurse utilizate pentru încălzire. „Insist pe înfiinţarea unei asociaţii de valorificare, mai ales în situaţia actuală de criză, ar avea un rol important în mediul rural. Aceasta ar fi formată din proprietarii de terenuri care vor să cultive asemenea plante”, a declarat Vajda Lajos. Acesta spune că în judeţul Covasna ar fi disponibilă pentru culturi bioenergetice o suprafaţă de 9.000 de hectare, în zonele Belin, Aita, Hăghig, Araci, Brateş sau Reci.

Cultivator de plante bio

Primul intreprinzător care a cultivat astfel de plante - un soi de salcie, denumită „salix” - se află în zona Târgu-Secuiesc şi a încercat în primă fază pe o suprafaţă de un hectar. „Fetecs Levente a cultivat pe un hectar salcie, are mai mult teren disponibil, dar am zis să vadă cum se comportă planta la început, iar dacă dă rezultate, se poate extinde”, a precizat Vajda. Cultivatorul din zona Târgu-Secuiesc a procurat salcia de la un alt cultivator, de lângă Miercurea-Ciuc, care a realizat o astfel de investiţie pe 12 hectare şi potrivit lui Vajda este primul care a adus în România această salcie cu proprietăţi bioenergetice. La Târgu-Secuiesc arbuştii de „salix” au fost cultivaţi anul acesta şi trebuie să treacă o perioadă de 2 - 3 ani pentru ca rezultatele să fie vizibile. „În primă fază, investiţia este de 2.000 de euro pe hectar, pentru plantare, iar apoi întreţinerea costă anual 200 de euro. Pentru cultivare ar trebui sprijin de la stat”, a spus Vajda. În opinia acestuia, plantele bioenergetice ar reprezenta o alternativă de succes pentru încălzirea instituţiilor publice în primul rând, sau pentru locuinţele din sate şi comune. În ceea ce priveşte valorificarea, Vajda a precizat că este nevoie de centrale care să preia acest produs bioenergetic, şi în acest sens se duc tratative cu o cooperativă de lângă Debrecen, Ungaria. Arbuştii „salix" sunt folosiţi deja în Europa şi înlocuiesc lemnul, rumeguşul sau gazul metan necesare pentru încălzirea locuinţelor.

Ana Sidon