Cum a ajuns o dispută privind finanțarea unui eveniment pentru tineri să ridice întrebări despre evaluarea proiectelor din bani publici

În fiecare an, zeci de organizații din județul Covasna depun proiecte prin care încearcă să obțină finanțare publică pentru activități culturale, sportive, educaționale sau dedicate tinerilor. Unele primesc suma solicitată, altele doar o parte, iar unele rămân fără niciun leu. De cele mai multe ori, rezultatele trec aproape neobservate. Vara aceasta însă, o evaluare a stârnit o dezbatere care depășește cazul unei singure asociații și pune în discuție un subiect mai larg: cât de transparent este procesul prin care sunt împărțiți banii publici?

În centrul acestei dezbateri se află Asociația Fiatalok Kovásznáért Szervezet (FIKOSZ), organizatoarea evenimentului Kult-Űr din Covasna. Proiectul depus de organizație a primit 0 puncte din 125, deși anul trecut fusese finanțat. Au urmat o contestație, o plângere prealabilă depusă prin avocat și declarații ferme din partea ambelor tabere. Cazul a fost preluat și  în presa de limbă maghiară și a deschis o discuție care interesează toate organizațiile ce aplică pentru finanțări din fonduri publice.

„Nu știm nici astăzi care este motivul real”

Pentru Sinka Norbert, președintele Asociației Fiatalok Kovásznáért Szervezet (FIKOSZ), problema nu este doar că organizația nu a primit finanțare. El spune că nici după contestație nu a înțeles de ce proiectul a fost evaluat cu zero puncte.

„Principalul argument al contestației noastre a fost faptul că nu am înțeles de ce nu am beneficiat de finanțare. Am depus proiecte și în anii precedenți, iar atunci nu au existat astfel de probleme. Nici până astăzi nu știm care este motivul real, deoarece proiectul nostru nu a fost declarat neeligibil, ci pur și simplu a primit finanțare de 0 lei”, ne-a spus Sinka Norbert.

Răspunsul primit după contestație nu l-a convins.

„Noi am contestat faptul că proiectul nostru a primit finanțare de 0 lei, iar răspunsul primit a fost că proiectul a obținut 0 puncte. Cu aceeași logică, puteam depune un fișier PDF gol și ar fi obținut același punctaj”, a mai adăugat el.

Organizația a ales să publice atât proiectul depus, cât și răspunsul Consiliului Județean.

„Fiecare poate analiza și decide dacă observațiile formulate de Consiliul Județean sunt într-adevăr justificate. Din punctul nostru de vedere, acestea nu sunt relevante, iar proiectul nostru îndeplinea criteriile prevăzute în grila de evaluare”, a explicat tânărul.

Cum poate același proiect să valoreze patru mii de lei într-un an și zero puncte în următorul? Aceasta este întrebarea în jurul căreia gravitează tot discursul organizației.

Sinka Norbert afirmă că proiectul din 2026 a fost construit pe aceeași structură ca cel depus în 2025, când evenimentul a obținut finanțare.

Organizația spune că observațiile privind lipsa unui buget detaliat sunt dificil de înțeles, deoarece platforma online folosită pentru depunerea proiectelor nu permitea o detaliere mai amplă.

Kult-Űr merge mai departe, chiar și fără finanțare 

În același timp, organizatorul Kult-Űr spune și că finanțarea solicitată de la Consiliul Județean reprezenta doar o parte din costurile evenimentului. Bugetul total era estimat la aproximativ 60.000 de lei.

Din aceștia, 10.000 de lei urmau să provină din finanțarea solicitată, iar restul din surse proprii și alte contribuții.

Cu toate că proiectul nu a obținut finanțare din partea Consiliului Județean, organizatorii spun că nu renunță la eveniment. Sinka Norbert spune că echipa caută în continuare surse alternative de finanțare și sprijin din partea partenerilor, astfel încât ediția din acest an a Kult-Űr să poată avea loc.

Ce spune Consiliul Județean despre acest caz

Privită din cealaltă parte a mesei, povestea arată diferit. Consiliul Județean Covasna spune că evaluarea nu a fost făcută pentru un singur proiect, ci pentru toate proiectele depuse, după aceeași grilă.

Instituția precizează că punctajele au fost stabilite de o comisie formată din specialiști, iar decizia finală a fost luată prin consens.

„Procesul de evaluare este asigurat de către o comisie formată din specialiști din cadrul aparatului de specialitate (...). Punctajul final se stabilește prin consensul membrilor acesteia”, se arată în răspunsul la solicitarea trimisă de Observatorul de Covasna.

În același timp, reprezentanții Consiliului Județean atrag atenția că anul 2026 a fost unul dificil din punct de vedere bugetar.

„În acest exercițiu financiar putem susține inițiativele locale cu un buget total de 3,2 milioane de lei. Această sumă este, din păcate, cu 250.000 de lei mai mică decât cea de anul trecut (...) aproape 40 de proiecte aflându-se în această situație în acest an”, transmit autoritățile.

Instituția mai subliniază, totodată, că experiența anilor anteriori nu garantează obținerea unei noi finanțări.

Ce înseamnă, în viziunea Consiliului Județean, un proiect care are șanse să obțină finanțare

Dincolo de cazul FIKOSZ, am fost curioși să aflăm cum definește chiar finanțatorul un proiect bine construit. În solicitarea de informații transmisă Consiliului Județean Covasna, am întrebat și care sunt criteriile care cântăresc cel mai mult în evaluarea unui proiect, ce greșeli apar cel mai des în dosarele care nu obțin finanțare și, poate cea mai importantă întrebare pentru organizațiile care vor aplica în viitor, cum ar trebui să arate un proiect cu șanse reale de a fi declarat câștigător. Răspunsurile oferă câteva repere pentru cei care pregătesc dosare pentru sesiunea de anul viitor.

Potrivit instituției, un proiect competitiv pornește de la obiective SMART. Activitatea trebuie explicată clar și corelată cu bugetul propus, astfel încât evaluatorii să poată înțelege de ce este necesară fiecare cheltuială.

„Recomandările noastre se referă la realizarea unor proiecte având obiective SMART: Specific, Măsurabil, Abordabil, Relevant și încadrat în Timp. Este foarte important ca toate activitățile planificate să aibă și bugetul aferent. Totodată în proiect trebuie să se concretizeze numărul beneficiarilor dar și impactul scontat prin derularea programelor în vederea atingerii scopului propus. În proiectele de mare anvergură este benefic ca organizatorul să aibă parteneri”, se arată în răspunsul primit.

Reprezentanții Consiliului Județean spun că una dintre problemele întâlnite frecvent în proiectele respinse este lipsa unei legături clare între activitățile propuse și bugetul solicitat.

„Adesea, proiectele de finanțare nu detaliază suficient activitățile planificate. Chiar dacă scopul și obiectivele generale sunt prezentate, lipsește o corelare explicită între acțiunile concrete propuse și bugetul solicitat pentru acestea”, se mai arată în răspuns.

Consiliul Județean ia în calcul schimbări în procesul de evaluare 

Dincolo de disputa privind un singur proiect, cazul a deschis o discuție despre transparența procesului de evaluare.

Sinka Norbert spune că și-ar dori un sistem în care punctajele și argumentele evaluatorilor să fie publice, astfel încât orice solicitant să poată înțelege cum a fost evaluat proiectul său. 

Consiliul Județean admite, la rândul său, că sistemul poate fi îmbunătățit și ne-a transmis că intenționează să revizuiască grila de evaluare odată cu dezvoltarea platformei online.

Instituția amintește însă că evaluarea nu este un proces matematic.

„Evaluarea proiectelor nu este o știință exactă, iar factorul uman nu poate fi exclus din acest proces”, se arată în răspunsul primit de la CJ Covasna.

Poate că aici se află, de fapt, miza întregii povești. Nu doar în cei 10.000 de lei solicitați de FIKOSZ, ci în încrederea pe care organizațiile o au atunci când depun un proiect și așteaptă rezultatul.

Următorul capitol se poate scrie în instanță

Pentru moment, disputa nu s-a încheiat.

Plângerea prealabilă depusă de avocatul lui Sinka Norbert reprezintă primul pas procedural înaintea unei eventuale acțiuni în instanță.

„Nu caut conflictul și nu sunt mânat de dorința de răzbunare. Mă întristează pur și simplu faptul că tinerii din Covasna și din zona Orbai riscă să fie cei care pierd din cauza unei astfel de decizii nedrepte”, spune acesta.

Dacă răspunsul primit în urma procedurii administrative nu va fi unul favorabil, tânărul spune că este pregătit să continue demersurile în instanță.

Cazul FIKOSZ va avea, cel mai probabil, un deznodământ juridic. Dincolo de verdictul care va veni, disputa a scos la suprafață o temă care îi privește pe toți cei care solicită finanțări din bani publici, și anume nevoia unui proces de evaluare suficient de clar și de transparent încât deciziile să fie înțelese și acceptate chiar și atunci când răspunsul este „nu”.