Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că se aştepta ca preşedintele Klaus Iohannis să atace Codul Administrativ la Curtea Constituţională şi şi-a exprimat speranţa că juraţii Curţii vor da undă verde acestei legi.

Antal Arpad a opinat că, din punctul de vedere ale legislaţiei care prevede folosirea limbii minorităţilor în administraţia publică, acest cod „încă nu ating standardele sugerate de Carta Europeană a limbilor regionale şi minoritare“, ratificată de România, dar ar fi un pas înainte.

„Vă spun sincer că nu mă aşteptam la altceva de la domnul Iohannis decât să atace la Curtea Constituţională acest cod, pentru că, din nefericire, dânsul în fiecare zi trebuie să demonstreze că este cel mai bun român şi demonstrează că e un bun român atacând acele hotărâri care sunt importante pentru comunităţile minoritare. Cum rezolvă problema aceasta în faţa oglinzii asta e problema domniei sale. Eu sper că, până la urmă, Curtea Constituţională va ţine cont că există o Cartă Europeană ratificată de România“, a declarat Antal Arpad.

Primarul din Sfântu Gheorghe consideră un pas spre normalitate ca în zonele locuite de populaţie majoritar maghiară, limba maternă a comunităţii să fie declarată oficială, alături de română.

„Adică noi am spus întotdeauna - normalitatea înseamnă ca în Secuime, de exemplu, alături de limba română să fie oficială şi limba maghiară. Nu ne-am ascuns după deget niciodată, nu am spus că nu vrem asta. Da, asta este normal, nu văd care este problema dacă alături de limba română şi limba maghiară e limbă oficială. (...) Mi se pare absurd ca pe pământul meu natal să discutăm dacă e bine sau nu e bine ca şi limba mea maternă să fie limbă oficială. Eu cred că după aproape 30 de ani de la Revoluţie este stupid, absurd, să discutăm în 2018 dacă limba maghiară poate fi sau nu poate fi oficială alături de limba română în zonele în care maghiarii sunt majoritari“, a mai declarat Antal.

În context, acesta a catalogat drept „ciudat“ protestul împotriva Codului administrativ, pe care mai multe asociaţii civile din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş l-au organizat săptămâna trecută la Bucureşti.

„Mi se pare ciudat, pentru că până la urmă limba română este limbă oficială în Secuime peste tot, nimeni nu a vrut să elimine limba română ca limbă oficială. (...) Deci, din acest punct de vedere eu nu înţeleg ce are de pierdut un român dacă un maghiar poate să vorbească limba maghiară. (...) Ce pierde Ioan dacă Ianos poate să vorbească în limba maghiară? (...) Sincer nu înţeleg. Cred că unora le e teamă, teamă de normalitate“, a mai spus Antal Arpad, care este şi liderul UDMR Sfântu Gheorghe.

Legea privind Codul administrativ al României a fost transmisă de Parlament preşedintelui României spre promulgare în data de 12 iulie 2018.

La scurt timp, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a adresat şefului statului o scrisoare deschisă prin care avertiza, printre altele, că prin acest act normativ, limba maghiară va dobândi statut de limbă oficială pe o arie ce depăşeşte cu mult cele trei judeţe, va facilita obţinerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic şi formarea unei „enclave etnice“ în inima României.

Duminica trecută, câteva sute de persoane din cele trei judeţe au participat în Capitală la un marş împotriva adoptării Codului administrativ.

Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 20 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra acestei legi.