Cu steaguri și cocarde în culorile Ungariei sau secuiești, husari călare și costume tradiţionale, maghiarii din judeţul nostru au sărbătorit ieri Ziua Maghiarilor de Pretutindeni și au marcat Revoluţia de la 1848. Principalele evenimente au fost concentrate în municipiile Târgu-Secuiesc și Sfântu-Gheorghe. În orașul breselelor s-au adunat în piaţa în care tronează revoluţionarul pașoptist Gabor Aron în jur de 7.000 de persoane care au asistat la defilarea husarilor, a căruţelor împodobite și a călăreţilor veniţi din toate satele din zonă la parada din centrul municipiului. Un punct important l-a constituit dezvelirea tunului lui Gabor Aron – singurul rămas din cele 63 confecţionate de revoluţionar.

Cu steaguri și cocarde în culorile Ungariei sau secuiești, husari călare și costume tradiţionale, maghiarii din judeţul nostru au sărbătorit ieri Ziua Maghiarilor de Pretutindeni și au marcat Revoluţia de la 1848.

Principalele evenimente au fost concentrate în municipiile Târgu-Secuiesc și Sfântu-Gheorghe. În orașul breselelor s-au adunat în piaţa în care tronează revoluţionarul pașoptist Gabor Aron în jur de 7.000 de persoane care au asistat la defilarea husarilor, a căruţelor împodobite și a călăreţilor veniţi din toate satele din zonă la parada din centrul municipiului.

Un punct important l-a constituit dezvelirea tunului lui Gabor Aron – singurul rămas din cele 63 confecţionate de revoluţionar.

Tunul fusese împrumutat timp de 40 de ani Muzeului de Istorie din București și a fost adus în judeţ la intervenţia conducerii judeţului și municipiului Sfântu-Gheorghe și cu sprijinul ministrului culturii, Kelemen Hunor. Acesta a subliniat că locul tunului este în Secuime și dorinţa lor este ca tunul să rămână în Covasna.

Autonomie, autonomie... și iar autonomie

La Târgu-Secuiesc au susţinut discursuri printre alţii și episcopul și europarlamentarul Tokes Laszlo sau ministrul culturii, Kelemen Hunor, veniţi special pentru acest eveniment.

Episcopul a subliniat importanţa unităţii maghiarilor în atingerea scopurilor lor și a afirmat că autonomia este sinonimă cu libertatea, respectiv autonomia este o „subspecie“ a libertăţii, și nu un diavol.

„Este o subspecie a libertăţii, deoarece înseamnă că ești liber să te organizezi, să organizezi localităţile, cultura, biserica, prezentul și viitorul, deci nu este ceva de la diavol, nicicum nu sunt îndreptăţite prejudecăţile care înconjoară autonomia”, a declarat Tokes Laszlo.

Episcopul spune că pentru maghiari autonomia înseamnă o instituţie democratică, care funcţionează bine și a amintit în acest sens mai multe ţări din Europa, ca Italia sau Spania, unde funcţionează bine. Pe de altă parte, întrebat dacă în instituţiile publice românii trebuie să cunoască obligatoriu și limba maghiară, Tokes Laszlo a afirmat „Neapărat!”, și s-a declarat surprins că o parte din români nu își dau seama de această necesitate.

„Eu mă mir cum dânșii nu își dau seama. O parte din dânșii își dau seama, dar ceilalţi probabil au fost implementaţi aici în instituţiile de autoguvernare și probabil au un ordin necunoscut, ascuns, de undeva, să nu folosească limba locuitorilor”, a declarat episcopul.

În opinia acestuia, soluţia ar fi ca fiecare să înveţe limba celuilalt popor în mod benevol.

În ceea ce privește discursul ministrului Kelemen Hunor, acesta a făcut apel la încrederea în forţele proprii și a transmis mesajul că este nevoie ca și maghiarii să fie reprezentaţi la nivelul la care se iau deciziile.

Kelemen spune că „va fi autonomie, cu înţelepciune, cu dialog și cu respect reciproc”.

3.000 de participanţi la Sfântu-Gheorghe

La Sfântu-Gheorghe, în faţa scenei din faţa Teatrului s-au adunat în jur de 3.000 de oameni care arborau steaguri secuiești, în roșu alb verde sau cu diferite blazoane. Ei au asistat la defilarea husarilor, a cercetașilor, precum și la discursurile lui Tokes Laszlo și primarului Antal Arpad. Ei au subliniat importanţa unităţii maghiarilor, precum și necesitatea obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Ana Sidon