STIREA ZILEI 15 iulie 2019

FOTO Zăbălenii, păstrători înverșunați de valori românești

de Luca Daniela | 1370 vizualizări

Sintilia de la Zăbala a adunat din nou sute de participanți 

Poiana Sintiliei a creat și anul acesta un cadru idilic pentru cei circa o mie de oameni care, conduși de dragostea și respectul pentru obiceiurile străvechi, au marcat duminică, 14 iulie, a X-a ediție a tradiționalei sărbători „Sintilia Zăbălenilor”. Din peisaj nu a lipsit absolut nimic pentru ca sărbătoarea să fie una completă: port traditional, bucate alese, muzică și dansuri din belșug, dar și alte activități readuse în prezent de zăbălenii care ne-au demonstrat încă o dată că sunt ocrotitori mândri de tradiție. 

Acum mulți ani, zăbălenii de altă dată, ciobanii și familiile lor, au plantat cu multă grijă în sufletele urmașilor dragostea pentru tradiție, cea mai de preț valoare românească pe care o stăpâneau. Acest mugure dă roade an de an la mijlocul lunii iulie, când copiii și nepoții lor se adună la un loc pentru a demonstra, lor înșiși, dar și celor din jur, că știu să ducă mai departe cu mândrie comorile lăsate de cei care le-au dat viață. 

Astfel, duminică, la orele prânzului, o potecă umbrită de brazi înalți ne-a condus spre sărbătoarea de suflet a zăbălenilor, Sintilia. Cântecele populare răsunau de la depărtare, iar pe măsură ce ne apropiam de poiană, culorile de pe costumele populare deveneau din ce în ce mai vii. Ploaia care și-a făcut apariția pe neașteptate, a contribuit și mai mult la farmecul întregii povești. „Că doar nu există amintiri frumoase fără peripeții”, a spus zâmbind o doamnă care urca alături de noi spre poiană. 

În scurt timp, ploaia s-a potolit, iar zăbălenii umbriți pe sub corturi și copaci, au împânzit din nou poiana, parcă și mai revigorați și pregătiți să petreacă și să încingă hore. 

Vestea despre sărbătoarea zăbălenilor a trecut de hotarele județului 

Perpetuarea tradițiilor din zonă este rodul muncii a câtorva oameni harnici, care își iubesc rădăcinile și care nu s-au lăsat influențați de provocările vremurilor în care trăim. Incontestabil, sărbătoarea nu mai e cea ca pe vremuri, însă organizatorii spun că încearcă an de an să păstreze direcția dictată de moși-strămoși.

 „Localnicii din Zăbala pun umăr la umăr ca să facem acest eveniment. În jur de o mie de oameni s-au strâns azi. Am venit de la biserică cu alai, la răscruce de drum am dansat, am făcut sârbe, cu muzicanți, cu călăreți. Am ajuns în poiană și s-a făcut tradiționalul cerut al miresei și bărbieritul mirelui. Cu siguranță, tradiția e cea care ne determină să facem acest eveniment an de an. Acum nu mai poate fi vorba că e aceeași sărbătoare cum era odată. Nu mai coboară ciobanii de la stână să își cunoască nevestele, astfel noi am readus în actualitate această sărbătoare, deși nu putem face exact ce făceau ei, pentru că sunt puțini ciobani, munca e grea la oi, majoritatea s-au reorientat spre alte meserii. Oricum asta e  povestea, ei veneau cu păpușa de caș, o dăruiau fetelor, iar iarna se făcea nunta. Era un eveniment important în societate pentru că așa se făceau familiile din sat. Tocmai de aceea continuăm să facem și noi, o adaptăm, dar totuși încercăm să nu schimbăm foarte multe”, ne-a spus unul dintre coordonatorii evenimentului, Liviu Boc. 

Acesta ne-a mai împărtășit și faptul că au venit foarte multe persoane din alte județe. Fiind la X-a ediție, zvonul despre o sărbătoare tradițională, cum nu prea mai există în alte locuri, a trecut de hotarele județului, iar oameni din diferite colțuri ale țării vin să petreacă alături de localnici. 

„Au venit foarte mulți oameni din alte județe. Deja fiind la a X-a ediție, se știe. Unii au fost la edițiile trecute și i-au anunțat și pe alții. Până să înceapă evenimentul au venit foarte mulți ca să nu prindă aglomerația de prânz și chiar au umplut poiana înainte să ajungem noi. Ne bucurăm că îi avem printre noi că pentru asta facem, să vadă și alții”, a mai spus Liviu Boc.

Evenimentul de duminică, 14 iulie, a adunat pe scena artiști de seamă din Ardeal, dar și interpreți și dansatori locali îndrăgiți. Printre artiștii și dansatorii din zonă care și-au demonstrat din nou măiestria s-a numărat Ansamblul de dansuri populare Junii Covăsneni și Românașul, Grupul de fluierași Mugurașii din Zăbala și Covasna, dar și Corul Bărbătesc din Voinești Covasna cu Alexandru Avram, Alex Baciu și Constantin Dumitru. 

„Cireașa de pe tort”, conform organizatorilor, au fost artiștii de seamă din Ardeal, Alina Pinca, Robert Târnoveanu și Răzvan Năstăsescu. 

Un tânăr norvegian îndrăgostit de Zăbala și tradițiile specifice zonei 

Momentele specifice nunții tradiționale din Zăbala, pețitul miresei și bărbieritul mirelui, au fost cele care au dat savoare întregului eveniment. Participanții de anul acesta au fost martorii unui moment special din viața unui cuplu.

Cu prilejul acestei sărbători, mirele, un tânăr din Norvegia, a descoperit frumusețea tradițiilor românești. Corina Burnichi, originară din Zăbala, este asistentă medicală în Norvegia, iar acum trei ani și jumătate l-a cunoscut pe viitorul ei soț. Tinerii se vor căsători în august, iar nunta va fi una tradițională, cum se cuvine, spune mireasa,  pentru că nici nu își poate imagina altfel. 

„Tradiția asta este din strămoși. Noi o păstrăm cu mândrie și anul acesta a fost într-un fel un moment mai special pentru că noi suntem primii care ne căsătorim în sat. Mai sunt și alte cupluri care se vor căsători, dar noi avem în fiecare an de Sintilie tradiția asta că cei care sunt primii care se vor căsători, aceia vor fi pe scenă. Mai întâi după ce se face slujba venim aici în poiană, apoi noi mergem pe scenă și un fecior din sat, anul acesta s-a nimerit să fie fratele meu, mă cere de la părinți. Iubitului meu îi place foarte mult tradiția asta, e ceva nou și la un moment dat a început să și danseze. Așa am fost crescută în familie, de mici suntem învățați și la toate nunțile părinții ne-au luat cu ei. Și așa am învățat să dansăm, am văzut toate tradițiile și m-am îndrăgostit de ele. Nu îmi imaginez o nuntă altfel”, ne-a spus Corina Burnichi. 

Produsele tradiționale ale zăbălenilor, nelipsite la ediția din acest an

De jur-împrejurul poienii au fost amplasate standuri cu diverse obiecte tradiționale românești, de la cojoace, ii sau toiege pentru păstori cu motive dacice, până la păpuși îmbrăcate în port popular, toate executate de mâinile dibace ale zăbălenilor sau a celor care au venit la sărbătoare din județele apropiate.

Brânză și alte produse din laptele proaspăt al oilor au fost preparate chiar în poiană, la o stână tradițională, sub privirile participanților, care puteau să și guste bunătățile făcute de zăbăleni. 

Familia Munteanu din Zăbala ne-a purtat prin toate etapele prin care trece laptele până ajunge să ia forma de urdă sau de caș. Asta după ce s-au asigurat că am gustat din toate sortimentele preparate de ei.

„Arătăm oamenilor cum se face cașul, urda. Oile nu au venit anul ăsta, dar am adus laptele proaspăt, câțiva berbeci și un ponei care e al nepotului meu. Și băiatul și soțul meu se ocupă cu asta, iar eu pe lângă ei. Asta facem zi de zi. Avem în jur de cinci sute de oi, dar mai avem și vaci, porci, cai, măgar, de toate. E foarte grea munca asta, dar e și plăcută. Noi așa am crescut. Muncim mult, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că ne dă puteri. Animalele chiar îmi dau liniște. Muncim pentru băiat, că fetele sunt căsătorite. E aer curat în pădure, liniște, e foarte frumos. Asta e tradiția. Și bunicii și părinții noștri au făcut ce facem și noi”, ne-a spus soția proprietarului stânei.         

Câțiva bărbați bravi întorceau ceaune mari cu mămăligă. Întrebați de secretul unui bulz perfect, un zăbălean ne-a spus: 

„Secret mare nu e. Se pune apa la fiert, mălai, se amestecă, se face mămăliga, se pune brânza de oaie și un pic de suflet. Dragoste trebuie să pui la tot ce faci. Noi participăm în fiecare an la această sărbătoare care era pe vremuri pentru oieri, pentru ciobani. S-a păstrat tradiția din generație în generație pentru că au fost oieri aici și cred că și datorită părinților noștri care ne-au transmis dragostea pentru tradiții”, ne-a spus bărbatul care între timp a făcut un bulz uriaș, cu multă îndemânare. 

„Sărbătoarea asta face parte din noi și ne reprezintă”

Învățătorul zăbălean Dan Mihai Hagiu, una dintre figurile emblematice ale evenimentelor culturale românești din Zăbala, veghea tăcut sărbătoarea stând la o masă, de parcă se gândea la momentele odată trăite în aceeași poiană. 

„Simt o bucurie și o satisfacție. Am făcut sărbătoarea aceasta cu eforturi foarte mari. Foarte multă lume a contribuit ca să sărbătorim și anul acesta. Pregătirile ne iau foarte mult timp. Aici totul e tradiție, nu e ceva comercial. Văd că lumea se simte bine și că a venit în număr mare, iar acest lucru nu poate decât să mă bucure. Ploaia nu ne-a speriat pentru că eram pregătiți, așa e ciclul  precipitațiilor din zonă că de Sintilie plouă cam în fiecare an. Înainte sărbătoarea ținea trei zile, era totul mai simplu cumva, dar cred că și mai bine. Acum ne adaptăm vremurilor. Trebuie să ne păstrăm valorile, pentru că nu sunt ale mele sau ale lor, sunt ale întregii comunități și ale copiilor noștri. Pe vremuri sărbătoarea nu se făceau cu vedete, cu sonorizare, cu mâncare, dar ieșeau niște Sintilii foarte reușite. Sărbătoarea asta face parte din noi și ne reprezintă și va muri numai când va muri Lumea, dacă se va întâmpla acest lucru. Asta este părerea mea. Noi nu facem asta pentru un cult al eului comunității noastre, noi facem asta pentru că avem nevoie, pentru noi toți”, ne-a împărtășit Dan Mihai Hagiu. 

Învățătorul ne-a spus, cu un strop de speranță în ochi, că și peste zece ani sărbătoarea va arăta la fel, pentru că cei mai în vârstă au grijă să îi „,molipsească” pe cei care vin din urmă de dragostea și mândria pe care o simt atunci când îmbracă straiele tradiționale. Se pare că „prezicerea” învățătorului se va îndeplini, pentru că la cum se vede, zăbălenii nu se vor da bătuți, iar cântecele populare vor răsuna în Poiana Sintiliei și peste zeci de ani. 

Evenimentul din acest an a fost  organizat de Asociația Cultural Creştină „Căciulă" din Zăbala în colaborare cu Centrul de Cultură al județului Covasna. 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.