POLITICĂ 22 martie 2009

Studiu despre componenţa etnică a instituţiilor din Covasna şi Harghita

de Covasna Media | 18 vizualizări
Iniţiativa îi aparţine Centrului European de Studii Covasna-Harghita, care a solicitat aceste date din cele două judeţe

Centrul European de Studii Covasna-Harghita a solicitat din partea tuturor primăriilor şi de la cele două consilii judeţene şi prefecturi din cele două judeţe, printr-o adresă oficială, statistici cu privire la structura etnică a instituţiilor deconcentrate şi din administraţia publică locală, pentru a stabili care este situaţia reală în acest plan despre care s-a tot vorbit şi asupra căreia există păreri împărţite. Directorul Centrului, dr. Ioan Lăcătuşu, a afirmat că deşi organizaţia

Iniţiativa îi aparţine Centrului European de Studii Covasna-Harghita, care a solicitat aceste date din cele două judeţe

Centrul European de Studii Covasna-Harghita a solicitat din partea tuturor primăriilor şi de la cele două consilii judeţene şi prefecturi din cele două judeţe, printr-o adresă oficială, statistici cu privire la structura etnică a instituţiilor deconcentrate şi din administraţia publică locală, pentru a stabili care este situaţia reală în acest plan despre care s-a tot vorbit şi asupra căreia există păreri împărţite. Directorul Centrului, dr. Ioan Lăcătuşu, a afirmat că deşi organizaţia pe care o conduce nu este adepta „contorizării etnice” a elitelor locale şi a cetăţenilor, a dorit să beneficieze de date concrete şi direct de la sursă în ceea ce priveşte structura etnică a personalului din deconcentrate şi din administraţiile publice din cele două judeţe.

„Tocmai pentru a face lumină odată, am încercat să găsim o formulă să putem beneficia de la sursă de date oficiale, publice, care nu afectează viaţa privată a cetăţenilor, deoarece sunt date statistice, şi care odată rezolvate şi care vor fi centralizate vor putea să stabilească exact situaţia reală despre cele două planuri – planul instituţiilor deconcentrate, care sunt instituţiile centrale în teri toriu, şi planul administraţiilor publice locale”, a declarat Lăcă tuşu. În acest sens, conducerea Centrului de Studii Europene a adresat două memorii, la cele două prefecturi, pentru instituţiile deconcentrate, şi la toate primăriile din cele două judeţe şi consiliile judeţene, pe baza legilor în vigoare.

Datele vor fi făcute publice

O bună parte din primării au răspuns şi datele sunt în curs de finalizare. Toate datele primite prin aceste adrese vor fi făcute publice şi vor fi cuprinse într-un document, o broşură, care să răspundă la cele zece puncte formulate la adunarea din februarie, din faţa Prefecturii, când maghiarii au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva unor eventuale schimbări din funcţie a directorilor maghiari de deconcentrate. „ (...) Vrem să dăm un răspuns punctual, cu surse directe, în aşa fel încât cu toţii să ştim adevărul (...) Este o activitate în beneficiul tuturor şi în dauna nimănui”, a mai spus dr. Lăcătuşu, care a apreciat poziţia luată de senatorul UDMR Albert Almos ca fiind surprinzătoare şi nefirească.

UDMR acuză discriminare etnică

Iniţiativa Centrului European de Studii a fost calificată de conducerea UDMR Covasna drept una „discriminatorie şi antiminoritară”, senatorul Albert Almos spunând că va sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi comisia de abuzuri din Parlament, întrucât i se pare că este o discriminare etnică. Supărarea senatorului era îndreptată în special împotriva Prefecturii Covasna, care a trimis solicitarea către deconcentrate. Prefectul Codrin Munteanu a explicat că la rândul său primise adresa de la un ONG (Centrul de Studii Europene, n.r.), şi a declinat competenţa răspunsului către instituţiile vizate, care deţineau datele.

Grama: Acuzaţia de discriminare este „aberantă“

Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, consideră aberantă acuzaţia de discriminare adusă de senatorul UDMR Albert Almos.

„A fost o solicitare pe baza legii 544, depusă la Prefectură de un ONG şi în Covasna şi în Harghita, acolo (în Harghita, n.r.) a mers mai uşor, aici s-a încercat să se facă un caz din asta. Când este mai mare discriminarea? Când susţii păstrarea unei proporţionalităţi etnice la deconcentrate, când ocuparea postului n-are nicio legătură cu apartenenţa etnică, sau această chestiune de strictă informare, care nu apela nici la date personale, nici la alte chestiuni?”, a declarat deputatul Horia Grama. El a subliniat că nu vede unde ar fi discriminarea etnică în cererea respectivă, iar senatorul Albert Almos n-ar fi cea mai potrivită persoană să facă asemenea acuzaţii de discriminare etnică, având în vedere că anul trecut spunea că nu a deschis larg porţile judeţului pentru investiţii pentru a nu modifica componenţa etnică a zonei.

„Vizita lui Solyom, neavenită“

În altă ordine de idei, preşedintele PSD Covasna apreciază că vizita preşedintelui Ungariei, Solyom Laszlo, cu ocazia zilei de 15 martie, a fost neavenită, şi un şef de stat nu avea ce să caute în România pentru a face declaraţii care susţin autonomia teritorială pe criterii etnice şi contravin legislaţiei şi Constituţiei ţării, „Trebuia luată o poziţie mult mai fermă. Ce vizită privată e aceea că vii şi participi la adunări populare cu un anumit caracter?! Dacă vii la odihnă, cu alte scopuri, nu este nicio problemă. Este inacceptabil ca un şef de stat să vină într-o ţară şi să spună nişte chestiuni care contravin legislaţiei şi Constituţiei acelei ţări. Cred că ar fi trebuit refuzat acceptul de a vizita, atâta timp cât caracterul n-a fost privat, ci public“, a declara Horia Grama. În acelaşi context, liderul social-democrat a afirmat că Ungaria nu este în măsură să dea lecţii privind drepturile minorităţilor, având în vedere că acolo aceste drepturi sunt inferioare faţă de România. Potrivit acestuia există nişte limite şi un respect de care trebuie să ţină cont statele între ele.

Ana Sidon

Teme articol: etnie discriminare
Distribuie articolul:  
|

POLITICĂ

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.