Interviu cu președintele PSD Covasna, deputaul Horia Grama Președintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, este unicul reprezentant al românilor din județ la nivelul Parlamentului României. Horia Grama s-a născut pe 28 februarie 1962 la Blaj, a absolvit Facultatea de Mașini și instalații electrice miniere Petroșani și a ajuns în județul Covasna în 1988, când a primit repartiție la Intreprinderea Minieră Căpeni Baraolt. Din 1990, a trecut la Ape Minerale Biborțeni și a intrat în politică în 1992

Interviu cu președintele PSD Covasna, deputaul Horia Grama

Președintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, este unicul reprezentant al românilor din județ la nivelul Parlamentului României. Horia Grama s-a născut pe 28 februarie 1962 la Blaj, a absolvit Facultatea de Mașini și instalații electrice miniere Petroșani și a ajuns în județul Covasna în 1988, când a primit repartiție la Intreprinderea Minieră Căpeni Baraolt. Din 1990, a trecut la Ape Minerale Biborțeni și a intrat în politică în 1992, prin înscrierea în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). Spune despre el însuși că s-a simțit mereu un om de stânga, iar cariera sa profesională a fost de multe ori ”întreruptă” de cea politică, fără a avea întotdeauna de câștigat, așa cum ar fi unii tentați să creadă. De-a lungul vremii, a îndeplinit diverse funcții în PSD Covasna, a fost consilier municipal, a activat puternic în viața publică, iar între 2001 și 2004 a fost prefect al județului.

 

-       Domnule Grama, ați fost întotdeauna un ”social”, de unde v-a pornit această convingere fermă și cum de nu ați fost tentat să treceți pe alte baricade politice?

-       Am intrat în PSD pentru că, la nivel județean, în acel moment, mi s-a părut singura forță politică din județul Covasna care putea să se lupte cu UDMR-ul, fapt care spun eu că s-a constatat și de-a lungul anilor. Am un principiu pe care mi l-am impus de la început - acela de a nu face traseism politic. Dacă voi ieși din PSD, nu voi mai intra în alt partid, deoarece traseismul politic este, pentru mine, un act foarte condamnabil, care știrbește profund demnitatea umană. Tocmai de asta nu înțeleg cum există în prezent, în politica la vârf, oameni care au activat într-un partid, au fost miniștri nu o dată ci chiar de mai multe ori, au ajuns pe culmile avansării politice și apoi, brusc și peste noapte, au trecut în tabăra adversă, pe care cu cel mult o lună înainte o înfierau cu ardoare. Acești oameni ar trebui excluşi total din viața politică.

 

-       Județul Covasna are particularitățile sale date în primul rând de componența etnică - cum e să faci politică în aceste condiții?

-       Sigur, e diferit, este un județ unde toată puterea locală este deținută de către UDMR, care având toate instrumentele în mână, are și tendința de a abuza de ele de foarte multe ori; tocmai de asta am ales PSD, așa cum am mai spus. Românii sunt minoritari, dar PSD a avut mereu curajul de a trage de mânecă UDMR pentru abuzurile față de comunitatea românească.

 

-       Nu e, totuși, frustrant, să faci politică în condițiile unui vot veșnic etnic?

-        Sigur că există frustrare, pentru că politica se face pe voturi și pe câștigarea alegerilor, iar noi, aici în județul Covasna, votul fiind etnic, nu avem perspectiva curândă de a ne imagina că PSD sau alt partid pe doctrine politice ar putea câștiga puterea locală. Dar cineva trebuie să apere drepturile comunității care nu face parte din alegătorii UDMR. Pe de altă parte, chiar dacă PSD a făcut concesii UDMR la nivel național, am simțit totuși mereu că cei din Covasna și Harghita avem sprijin și susținere între colegii din conducerea partidului; tocmai de asta ne luptăm pentru cât putem face aici, de asta am și acceptat postul de prefect în 2001, nefiind o sarcină ușoară în acest județ și mai ales fiind în perioada Guvernului Năstase, sprijinit atunci din Opoziție de UDMR. În județul Covasna eram însă în Opoziție și aveam puternice confruntări pe plan local; dar am făcut pași în aceste confruntări, UDMR a venit atunci la masa negocierilor cu PSD, s-au încheiat protocoale de colaborare la nivel județean, pe probleme locale și probleme specifice comunităților maghiare și românești.

 

-       Atunci erau alte vremuri, dar azi s-ar mai putea face așa ceva?

-       Cred că da, pentru că în politică nu trebuie să mergem spre regres ci să avansăm în dispute și negocieri cu UDMR. Din păcate, alte partide românești sunt mai slabe, nu au avut capacitatea de a aduce UDMR la masa negocierilor, impunând și rezolvarea problemelor românilor în contrapartidă cu rezolvările solicitate de UDMR.

 

-       Cum a fost trecerea de la politica locală la Parlamentul României, din punct de vedere al aștepărilor ?

-       Pentru mine nu a fost ceva neobișnuit neapărat, pentru că am parcurs toate etapele în ascensiunea politică, nu am sărit niciuna: am fost simplu membru, vicepreședinte la nivel județean, am participat la toate campaniile electorale începând din 1992, am fost consilier municipal la Sfântu-Gheorghe, apoi am fost prefect. A urmat apoi o perioadă de patru ani în care am revenit în domeniul privat, după care am renunțat la acest lucru în favoarea politicii, candidând la Parlament și reușind să devin deputat în Colegiul 4. Într-un fel, intrarea mea în Parlament nu a avut un impact atât de puternic, dar în schimb aș putea spune că îmi imaginam că de acolo activitatea poate fi mult mai productivă sau mai prolifică. Sunt oarecum dezamăgit, pentru că în Parlament sunt cutume și proceduri, termene care trebuiesc respectate și din acest punct de vedere lucrurile nu merg atât de repede și de simplu pe cât aș fi crezut. De multe ori, inițiativele se blochează în hățișul procedurilor parlamentare și cred că există foarte mult loc pentru o reorganizare în mai buna funcționare a instituției Parlamentului, poate că cineva vrea să țină lucrurile încurcate, să nu fie vizibile și transparente în foarte multe zone, tocmai pentru a controla anumite chestiuni.

 

-       Ați fost arătat cu degetul, de câteva ori, de către politicienii maghiari, în sensul că nu ați face mare lucru pentru județ și pentru românii de aici; cum comentați acest lucru?

-       Sigur că parlamentarii maghiari nu sunt bucuroși că eu sunt acolo, un câine de pază al Constituției și al drepturilor românilor. Așa am și fost și pe orice problemă care viza chestiuni ale drepturilor românilor de aici am acționat, tocmai de asta am plecat de la Comisia Economică la cea pentru Drepturile Omului, astfel încât Legea Statutului Minorităților să devină acceptabilă. Mai sunt o mulțime de alte legi și inițiative în Parlament în care am acționat în interesul românilor. Foarte mulți apreciază însă activitatea parlamentară după luările de cuvânt din plen. Vreau însă să spun că este greșită interpretarea, pentru că funcționarea Parlamentului nu e în plen ci pe Comisii; în plenul Camerei nu se discută decât amendamentele respinse la o lege, iar pe proceduri și termeni ai legii nu au dreptul să ia cuvântul decât liderii de grup sau viceliderii, nu poate oricine să iasă de capul său în plen pentru a-și spune punctul de vedere. Cei care vor să vadă reala activitate a parlamentarilor ar trebui să se uite la Comisii și stenogramele acestora, pentru că acolo se aduc modificări, dezbateri și clarificări. Există o activitate efervescentă în Comisii, dar nimeni nu o arată deși poate demonstra activitatea reală a unui parlamentar. În ce privește participarea la lucrările în plen, pot spune că sunt unul dintre parlamentarii care participă la toate lucrările și ședințele.

 

-       Cu parlamentarii UDMR ai județului ați avut colaborări?

-       Nu, deloc... lucrurile s-au răcit cu ei în 2009, când am format Coaliția cu PDL, iar eu fiind unul dintre promotorii acesteia, cu o susținere puternică în conducerea PSD, am refuzat participarea la Coaliție a UDMR. A fost din rațiuni politice explicabile, căci aveam cu PDL 70%, nu mai aveam nevoie de 8% ai UDMR. Acest lucru a denaturat și a stricat relațiile cu UDMR, deși eu sunt dispus la colaborări și nu pot spune că atunci când am solicitat discuții și dialog pe chestiuni politice nu aș putea spune că nu am găsit înțelegere la cei din UDMR. Din păcate însă, dialogul are parte, dar nu se ajunge neapărat și la rezolvarea unor probleme. Pe de altă parte, și colaborarea cu partidele românești la nivel local ar trebui să existe, dar din păcate la noi nu funcționează, căci românii nu sunt solidari.

 

-       Cum văd politicenii din București situația din Covasna, există o imagine corectă?

-       Aș spune că toți sunt informați și conștienți de problemele specifice de aici, dar nu mereu au o prioritate pentru acestea. De multe ori Covasna revine în atenție doar cu ocazia unui scandal și a unor gesturi ale celor din UDMR, când mai fac câte un pas spre autonomia visată. Vorbeam de frustrări, acum aș spune că cea mai mare frustrare a mea este că de 20 de ani încoace și de la înființarea UDMR, eu nu am văzut nicio inițiativă sau vreun gest de conciliere cu românii. Și mă așteptam să văd, am intrat în Uniunea Europeană, minoritățile au primit drepturi, s-au făcut compromisuri... Dar mă așteptam la loialitate față de Statul Român, la respect din partea UDMR pentru țara asta, la unele acțiuni pentru apropierea românilor și maghiarilor. Dar asta nu s-a întâmplat deloc, dimpotrivă, prin orice acțiune pe care o face, UDMR mai trage câte un gard de sârmă ghimpată între români și maghiari, totul e spre separatism. Ceea ce nu e normal și asta aș spune eu că e cea mai mare frustrare a mea, că nu avem un punct de colaborare, în care să ne înțelegem... și asta a început în 1990, cu alungarea profesorilor români și separarea școlilor - dacă nu erau separate, cred că în prezent era altă situație. Toată această stare e menținută de UDMR, care vrea să țină comunitatea maghiară închisă, să nu comunice cu românii, să fie manipulată tocmai pentru ca UDMR să-și poată păstra privilegiile foarte mari.

 

-       Cât credeți că va mai dura votul etnic?

-       Atâta timp cât UDMR nu cade, nu dispare nici votul etnic. UDMR ar putea cădea doar printr-o eventuală aliere a Partidului Civic Maghiar cu formațiunea lui László Tőkés... Poate că odată cu căderea UDMR, celelalte partide, structurate pe doctrine, ar putea forma grupări pentru maghiari; așa, votul ar putea fi etnic, dar și politic. Așa s-ar mai avansa, asta ar fi normalitatea și s-ar deschide perspective noi politicii din Covasna și Harghita.

 

-       Ce și-a propus PSD Covasna pentru alegerile locale din 2012?

-       Raportat la cei 25% electorat român în județul Covasna, cred că rezultatele PSD au fost foarte bune la alegerile precedente. Încet-încet am reeușit să avem toate primăriile care puteau fi câștigate pe alte criterii decât cele etnice, iar la generale am reușit să obținem unicul colegiu care putea fi obținut. Îmi propun menținerea rezultatelor, să câștigăm electorat maghiar și să avem maghiari care vin spre doctrina PSD, chiar suntem deschiși în acest sens.

 

-       Cum vă vedeți viitorul politic, domnule Grama?

-       Deocamdată, am fost reales anul trecut ca președinte al PSD Covasna. Intenționez să mai candidez pentru încă un mandat la Camera Deputaților la viitoarele alegeri generale și rămânem în continare pe pozițiile cunoscute, PSD-ul și cu mine. Tinerii vin spre PSD și cred că trebuie să ne axăm și pe acest lucru, căci avem clar din ce să formăm oameni, iar eu am susținut mereu promovarea acestora, căci ei sunt viitorul.

 

-       În încheiere, spuneți-ne de ce anume este nevoie pentru o carieră politică solidă și ce valori social-democrate vă definesc?

-       Cred că în primul rând, pentru a putea face politică, un om are nevoie de o carieră profesională. Nu se poate porni cu ideea că se va trăi doar din politică, nu e normal așa ceva și există toate șansele eșecului pentru cei care pleacă la drum cu acest concept. Trebuie experiență, capacitate de conducere și negociere, de formare a unor oameni; e nevoie de aptitudini de lider, într-un anumit domeniu. Eu nu am intrat în politică cu gândul de a face carieră, pentru că aveam deja una în mediul privat. Îți trebuie principii și crezuri, obiective care să te motiveze să lupți pentru binele acelora care te-au ales să-i reprezinți. Valorile social-democrate mă definesc pentru că există adresabilitate mare spre problemele sociale, dar asta nu înseamnă comunism; înclinația spre social-democrație este a celor care au o formațiune umanistă, eu am avut mereu capacitatea și dragul de a lucra cu oameni, căci relația cu ei este, pentru mine, cea mai importantă. Doctrina social-democrată este mai deschisă și oferă oportunități celor care vin din urmă, pornind de la un statut mai dezavantajat - dacă au valoare, pot ajunge pe poziții înalte, în vreme ce alte doctrine sunt mai conservatoare în ceea ce privește păturile sociale, ceea ce estompează oarecum capacitatea omului de a ajunge cât mai sus.