Recent, biblioteca Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe s-a îmbogățit cu o valoroasă donație oferită de către Biblioteca Academiei Române, donație constând din 38 de volume ale manuscriselor poetului Mihai Eminescu, ediție coordonată de acad. Eugen Simion și apărută la Editura Academiei Române și Editura Enciclopedică.

Potrivit informațiilor de pe site-ul Academiei Române, aceste valoroase manuscrise au fost donate în anul 1902, când Titu Maiorescu dăruia Bibliotecii Academiei Române 14.000 de pagini primite de la poetul nostru naţional, menţionând: „Toate aceste manuscripte, aşa cum se află…, le dăruiesc, la rândul meu, Academiei Române, pentru a servi celor ce se vor ocupa în viitor cu cercetări mai amănunţite asupra vieţii şi activităţii marelui nostru poet”. Potrivit aceleiași surse, aceste manuscrise de o valoare neprețuită, consultate, de-a lungul anilor, de numeroşi cercetători, au ajuns într-o stare avansată de deteriorare şi atunci a apărut ideea reproducerii lor. În fapt, un ideal mai vechi împărtăşit de N. Iorga, pentru care „Nici un rând din Eminescu nu ar trebui să rămână nepublicat”, ca şi de Perpessicius, T. Vianu, G. Călinescu şi C. Noica.

Realizată cu o tehnologie performantă, reproducerea este identică, respectând toate detaliile într-o redare de excepţie, înfăţişând aidoma imaginea acelui „haos germinativ”, cum îl numea C. Noica.

Generosul dar a îmbogățit biblioteca Centrului nostru, reprezentând în același timp o nouă dovadă a atenției acordate de Academia Română și Biblioteca Academiei Române față de românii numeric minoritari și instituțiile lor din această parte de țară.

Documentele vremii pun în evidență faptul că, în anul 1920, Academia Română a făcut o prețioasă donație de carte parohiei ortodoxe din Târgu Secuiesc, gest urmat de altele similare făcute în întreaga perioadă interbelică, în cadrul unui program național de solidaritate cu românii din Arcul Intracarpatic, pentru păstrarea și afirmarea identității naționale a acestora.

În prețiosul fond al Bibliotecii Academiei Române se păstrează și cele 31 de publicații în limba română, apărute în perioada interbelică în fostele județe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, publicații care, prin amabilitatea conducerii Bibliotecii Academiei Române, în mod deosebit a domnului director general Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, au fost scanate și sunt accesibile publicului larg pe site-ul bibliotecii virtuale Eurocarpatica (www.eurocarpatica.ro). Pe același site, realizat de specialiștii SC ȘTEFADINA COMSERV SRL BUCUREȘTI, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului, pe lângă cele peste șase sute de volume referitoare la istoria și cultura românilor din Arcul Intracarpatic, cu acordul conducerii Bibliotecii Academiei Române, poate fi consultată și publicația „Tezaur – Foaie a Bibliotecii Academiei Române”.

Cu acest nou dar, fondul de carte veche și rară bisericească păstrat la Muzeul Spiritualității Românești de la Catedrala Ortodoxă (care cuprinde, printre alte tipărituri de referință pentru cultura românească, și Cazania lui Varlaam, din 1643) și cele 10.000 de volume păstrate în biblioteca Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (în rândul cărora se află cele 3 volume ale „Enciclopediei Române” apărute la Sibiu între anii 1898-1904 sub coordonarea lui C. Diaconovich) își vor putea îndeplini binecuvântatele rosturi publice pentru care au fost înființate aceste instituții de cultură românească.

Dintre numeroasele aprecieri formulate de către distinse personalități ale culturii românești contemporane cu ocazia donării unor volume purtând semnătura acestora, menționăm pe cea a prof. univ. dr. Ioan Opriș: „Bibliotecii de înaltă ținută culturală și izvor de cercetare istorică a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan””, precum și pe cea a cercetătorului dr. Ioan Oprișan: „Pentru marea bibliotecă românească în care tot adunați floarea culturii naționale – câteva cărți noi!”.

La toate acestea se adaugă și alte semne de solidaritate și sprijin al dăinuirii românești în mediul multietnic și pluriconfesional, făcute de-a lungul anilor de: acad. Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române, prof. univ. dr. Valer Dorneanu, Nicolae Noica – director general al Bibliotecii Academiei Române, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Bolovan – membru corespondent al Academiei Române, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean – directorul Institutului de Studii Socio-Umane „Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș, dr. Teodor Ardelean – directorul Bibliotecii „Petre Dulfu” Baia Mare, Mihai Nicolae – director general al SC Ștefadina Comserv SRL București și Maria Dohotaru – director general al SC Magic Print SRL Onești.

De remarcat faptul că, în cursul anului 2022, a continuat activitatea de sprijin al cercetătorilor care au urmat cursurile diferitelor școli doctorale, activitatea de editare a unor volume de referință pentru istoria și cultura românilor din Arcul Intracarpatic (Românii și secuii în secolele XVII-XX. Reflexii istoriografice, de Vasile Lechințan și Ioan Lăcătușu, ediție îngrijită de Tatiana Scurtu, „În centru la Sân-Georgiu”. Românii din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, de Ioan Lăcătușu, Românii din Arcul Carpatic și Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de Marius-Gheorghe Banciu), activitatea de donare a câtorva sute de volume bibliotecii orășenești din Întorsura Buzăului.

Cu binecuvântarea PS Andrei, episcopul Covasnei și Harghitei, și în anul 2023 vom continua activitatea de inventariere a peste 1.000 de volume din biblioteca Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și de îmbogățire a numărului de cărți postate pe platforma bibliotecii virtuale Eurocarpatica.

Aducem și pe această cale sincerele noastre mulțumiri tuturor celor care ne-au sprijinit în realizarea proiectelor noastre, pentru ca și cei puțini din inima Țării să participe la afirmarea culturii românești în mediul multietnic și pluriconfesional specific Arcului Intracarpatic.

Dr. Ioan Lăcătușu

Drd. Tatiana Scurtu