Un interviu cu edilul mun. Sfântu-Gheorghe despre dezvoltare, investiţii, locuri de muncă, salarii mai mari, dar şi planurile pentru un nou mandat.

Finalul de an se apropie iar odată cu acesta știm cu toții că ne așteaptă un 2012 cu multe evenimente, în care politicul, economicul și socialul se vor întrepătrunde în mod inevitabil, prin prisma alegerilor locale și generale. Și pentru că în primul rând oamenii sunt interesați de felul în care vor trăi pe mai departe și de ceea ce le poate oferi zona în care locuiesc, privirile se îndreaptă întâi și întâi spre liderii locali care, cu câteva luni înainte de alegeri, pot vorbi deja despre realizări, planuri și promisiuni. Despre astfel de chestiuni, legate de viitorul apropiat, direcția în care se îndreaptă Sfântu-Gheorghe și inclusiv despre aspecte ale relațiilor româno-maghiare, am vorbit cu primarul Antal Árpád, în cadrul unui nou interviu.

-       Domnule primar, aș dori să începem această discuție referindu-ne la starea actuală din Sfântu-Gheorghe, în contextul economic și financiar destul de nefericit al prezentului. Astfel, v-aș întreba de investițiile imediate, de dezvoltare și locuri de muncă – la ce să se aștepte locuitorii?

-       Din păcate, de foarte multe ori se discută despre rata de absorbție scăzută a fondurilor europene, despre cât de scăzută este aceasta – și așa este, dacă ne gândim că avem proiecte depuse în martie 2009 și care abia acum au fost semnate spre finanțare. Asta înseamnă că de acum începem licitațiile, vom ajunge să efectuăm aceste lucrările. Dar eu cred că Sfântu-Gheorghe este pe un trend pozitiv și nu trebuie să uităm că în vreme ce România este într-o criză financiară profundă, bugetul municipiului este stabil sau chiar în creștere în ultimii trei ani. E adevărat, am pornit de jos, nu de sus spre și mai sus, dar cred că trendul contează cel mai mult. Una peste alta, principiul meu de bază a fost să dezvoltăm Sfântu-Gheorghe nu scoțând bani din buzunarul nostru, al cetățenilor, ci de la Guvern, de la Uniunea Europeană. Iar dacă facem o analiză, putem vedea că am făcut mult mai multe din banii altora, dacă pot spune așa, decât din banii de la impozite și taxe locale. Dar adevăratul boom al investițiilor acum începe. La o analiză rapidă a ultimilor trei ani, pot spune că Primăria Sfântu-Gheorghe și Consiliul Județean (CJ) Covasna au semnat proiecte europene, pentru municipiu, în valoare de peste 90 de milioane de euro – adică 1500 de euro în investiții pentru fiecare cetățean al acestui oraș, pe următorii ani.

-       Unde vin acești bani, în mod concret?

-       Și asta este foarte important, pentru că banii vin pe investiții în drumuri, apă, canalizare, reabilitări de școli, obiective sociale. Și investițiile vor veni nu doar în centrul oraşului ci și în restul zonelor – se şi vede, am cheltuit sume importante pe canalizări sau pe asfaltarea unor străzi care niciodată nu văzuseră asfalt. Nu am făcut tot – nu se putea, este totuși un oraș mare, cu probleme foarte multe care trebuie rezolvate pas cu pas. Dar cred că cei cu bună-credință văd că lucrurile în oraș au început să meargă... Eu cred că un oraș arată precum conducătorul și locuitorii săi. În plus, vorbim despre crearea de locuri de muncă – aspect extrem de important pe termen mediu și lung, căci nu e de ajuns să avem parcuri frumoase, ci este importantă ocuparea populației. Din acest punct de vedere, în luna noiembrie vom semna contractul de finanțare pentru Parcul Industrial de la Câmpu-Frumos, însă trebuie știut că și până acum investitorii au fost ajutați. Oamenii trebuie să înțeleagă însă că nu Primăria crează locuri de muncă, ci indirect le facilitează, crează o atmosferă în acest sens, astfel încât firmele să se mențină, să vină spre noi. Cota-parte din impozitul pe venit care vine la Primărie arată totuși că oamenii au lucrat mai mult sau mai mulți în ultimii ani; în plus, rata șomajului din Sfântu-Gheorghe este la 50% față de nivelul național, chiar dacă la nivelul județului este foarte ridicată.

Confecţiile și textilele au avantajat femeile și i-au lăsat pe barbaţi pe dinafară

-       Ceea ce spuneți este deci că locuri de muncă se găsesc; poate că unii v-ar contrazice, dar cum rămâne, în acest caz, cu faptul că totuși locurile noastre de muncă sunt foarte prost plătite față de cele din alte orașe ale țării?

-       Da, aici este o problemă reală, dar este și o oportunitate pe termen lung – tocmai din cauză că salariile sunt relativ mici – deși nu sub media națională, prin asta putem atrage pe viitor, inclusiv cu Parcul Industrial, și facilități pentru investitori. Investitorilor li s-au acordat toate facilitățile posibile, iar dacă știe cineva un investitor care nu a fost ajutat... să vină să-mi spună. Evident că pe viitor, în momentul creării unor noi locuri de muncă, salariile vor crește și ele. Dacă economia duduia, era mai simplu și pentru mine – dar este și o oportunitate în faptul că am ajuns primar pe criză, căci în aceste condiții de probleme oamenii de valoare arată ce pot.

-       Odată cu crearea Parcului Industrial, putem avea speranțe în ceea ce privește locuri de muncă dintre cele mai diverse, în condițiile în care marii angajatori din oraș sunt fabricile de confecții...?

-       Aceste fabrici  au fost foarte importante pentru Sfântu-Gheorghe, chiar dacă locurile de muncă nu au fost foarte bine plătite și au angajat mai mult femei – ceea ce a avut alte consecințe. Dar din punctul de vedere al femeii care a avut loc de muncă, eu cred că au fost foarte importante. Dacă tot vorbim despre asta, cred că avem o problemă mai ales cu lipsa locurilor de muncă pentru bărbați – ceea ce a schimbat rolurile în familie. Dar în ultima perioadă s-a întărit rolul construcțiilor – inclusiv cu lucrările pe care le-au dat investițiile locale. În această perioadă a crizei de valori, a crizei financiare, cred că orașul merge în direcție bună totuși, iar comunitatea începe să se coaguleze, ceea ce se va oglindi și în locurile de muncă care cred că vor fi dintre cele mai diverse.

UDMR nu renunţă la regionalizare, iar românii nu trebuie să se teamă de autonomie

-       Aș dori să trecem puțin la partea politică – inevitabilă, mai ales că sunteți implicat destul de puternic pe această latură. V-aș ruga astfel să ne vorbiți despre regionalizare și despre proiectul PCM care intră în dezbatere la CJ, solicitând un referendum.

-       Ceea ce pot spune este că vorbim despre un proiect foarte slab întocmit, dar regionalizarea și cele implicate merită desigur discutate. Noi (UDMR – n.r.) am făcut proiecte, analize, despre ce ar însemna unificarea Covasnei cu Harghita, deci am încercat să gândim efectele. Ei (PCM – n.r.) doar au aruncat acest proiect, fără a-l gândi...  Nu poți face un referendum de unificare a două județe fără să spui cum se va numi acest județ, care va fi reședința, care va fi harta administrativă... sunt chestiuni tehnice. Proiectele de genul acesta sunt deschise, dar trebuie discuții și o gândire clară.

-       Prin urmare, încotro se îndreaptă acum noua regionalizare la nivel de ansamblu?

-       Sincer, eu cred că ne îndreptăm spre a sta pe loc – mergem cu viteză spre a sta pe loc. Ceea ce nu e neapărat rău, căci decât să mergem repede în direcția greșită, mai bine stăm pe loc. Eu fac parte din oamenii flexibili ai UDMR, iar la discuțiile despre regionalizare am avut o reacție deschisă. România are nevoie de o regionalizare, dar aceasta nu trebuie să aibă ca țel principal niște interese politice pe termen scurt, deoarece în cazul acesta nu va funcționa pe termen lung. UDMR nu va susține alte proiecte decât cele pe care le susține, iar pe regionalizare nu vom face compromisuri.

-       Ar trebui să se sperie românii din aceste zone când vorbim despre determinarea UDMR de a nu face compromisuri pe o regionalizare care vizează un Ținut Secuiesc cu statut special?

-       Nu, cred că românii nu ar trebui să se sperie deloc. Apropo de asta, cred că dacă putem spune că românii și maghiarii care trăim aici avem vreo vină, este aceea că nu comunicăm destul. Este o vină pe care mi-o asum și eu și cred că ar trebui să și-o asume și alții, inclusiv dintre români. Vorbim despre situații delicate, dar care pot fi depășite prin comunicare. În orice caz, eu cred că timpul lucrează în favoarea comunității maghiare – în sensul că vom ajunge din ce în ce mai aproape de ceea ce țintim: o regiune cu statut special pentru Ținutul Secuiesc.

Români și maghiari, va trebui să convieţuim unii alături de ceilalţi

-       În cazul acesta, cum vedeți evoluția relațiilor dintre români și maghiari? Este una benefică sau nu?

-       Am observat că o bună parte dintre tinerii români ai zonei sunt pentru dialog, pentru a construi împreună. Temerile existente provin din lipsa de comunicare, dar tinerii sunt mai flexibili – ceea ce i-a enervat pe cei mai în vârstă și a dus la un conflict în interiorul comunității românești. Pe de altă parte, uneori și noi am răspuns provocărilor... Și în UDMR a avut loc o schimbare de generație... Cred că acum avem o relație de care trebuie să avem grijă, este o relație destul de complexă, pentru că sunt foarte multe interese – trebuie să fim diplomați, prudenți, să răspundem mai rar provocărilor, mai ales că acestea se vor înmulți în următorul an. Nu cred că suntem dușmanii unii altora... dar din punct de vedere demografic, dacă facem o analiză, vom vedea că mulți români care au venit în Sfântu-Gheorghe provin din Moldova; pe de altă parte, au venit și maghiari... Dar românii veniți din zona Moldovei nu au avut experiența de a trăi cu alte naționalități, și acum trebuie să învețe acest lucru. Sunt și maghiari din zone pur maghiare, care nu au avut experiența traiului alături de români. Românii trăiesc în minoritate, ceea ce a creat o serie de probleme, de prejudecăți care trebuie rezolvate.

-       Dacă românii se tem de ideea autonomiei, de ce anume se tem maghiarii în relația cu românii?

-       Eu cred că maghiarii nu se tem de nimeni și nimic. Nici românii nu ar trebui să se teamă și atunci lucrurile ar putea evolua mai rapid. Dacă e să ne temem de ceva, ne temem cu toții de aceleași lucruri: probleme de sănătate, de sărăcie, chestiuni umane și mai puțin ale comunității. De aceea, nu cred că sunt aici probleme foarte mari, dar unii încearcă să creeze imaginea unor probleme în Sfântu-Gheorghe și Ținutul Secuiesc. Un lucru este sigur: orice s-ar întâmpla, noi trebuie să trăim împreună; nu poate veni un regim, în secolul 21, prin care să dispară maghiarii sau românii. Dacă pornim de la axioma că români și maghiari trebuie să trăim împreună în acest spațiu est-european, atunci de aici încolo depinde doar de inteligența noastră cum vom trăi. Eu, ca maghiar, cred că pentru mine este un dar să trăiesc aici, alături de alte comnunități – am de învățat și de la români, și de la romi... mi-aș dori să fie și sași, machedoni, evrei sau alte șapte comunități în Sfântu-Gheorghe.

-       În campania de anul viitor intenționați să aveți o abordare unitară pentru români și maghiari, sau una separată, cu mesaje clare pentru fiecare?

-       Sincer vă spun că nu m-am gândit... Dar vreau să spun clar că mai ales românii ar trebui să-și facă o părere despre mine prin prisma a ceea ce am făcut și nu prin prisma a ceea ce spun alții despre mine. Am spus că vom repara Piața Mihai Viteazul, nu am vrut să o politizez sau să o etnicizez, dar era o rușine această Piață, pe care unii o simțeau mai aproape, alții mai departe. Cred că m-am ținut de cuvânt – se vede că se lucrează rapid și vom face într-un an ce nu s-a făcut în 20 de ani. Dacă prin asta am făcut mai mult bine românilor decât maghiarilor, nu am nicio problemă cu acest lucru. Să se uite oamenii la ce am făcut, dar revenind la campanie, nu am nicio idee despre cum o voi construi. Am intenția de a candida – 100% nu e nimic în viață, evident voi face o campanie, dar cred că cea mai bună campanie este să lucrez, să-mi văd de munca mea.

-       În ideea în care la referendum i-ați sfătuit pe maghiari să se declare maghiari și nu secui, la fel și pe copiii familiilor mixte, v-aș ruga să ne spuneți în încheiere – Sfântu Gheorghe este oraș maghiar sau secuiesc?

-       Sfântu-Gheorghe este, din punctul meu de vedere, cel mai important oraș al Ținutului Secuiesc. Un oraș în care 75% dintre locuitori sunt maghiari, cu identitate regională de secui. În ceea ce privește familiile mixte – dacă ai șansa de a fi minoritar ai avantajul de a avea acces la două limbi, la două culturi... șansele sunt mai mari. Sunt și chestiuni pragmatice, dar accesul la două culturi e cel mai important. Pentru românii de aici e o șansă faptul că pot învăța limba maghiară mai ușor și nu-i înțeleg pe cei care nu au făcut-o. Și invers am aceeași părere, căci cred că toți maghiarii ar trebui să vorbească foarte bine limba română. Refuzul de a învăța o limbă sau alta e ca și cum ne-am afla într-o cameră cu două uși, am ști că în spatele ambelor se află foarte multe informații dar am refuza să o deschidem pe una dintre ele.