ACTUALITATE 2 noiembrie 2011

Întorsura Buzăului – campioană la proiecte

de Székely Emőke | 58 vizualizări
Interviu cu primarul oraşului, Leca Băncilă. „Oraşul Întorsura Buzăului este o comună plecată în drum spre oraş, rămasă într-un anumit stadiu. Este vorba de un oraş răsfirat, care din cauza numărului mic de blocuri arată mai degrabă ca o comună mai mare” ...

Interviu cu primarul oraşului, Leca Băncilă.

„Oraşul Întorsura Buzăului este o comună plecată în drum spre oraş, rămasă într-un anumit stadiu. Este vorba de un oraş răsfirat, care din cauza numărului mic de blocuri arată mai degrabă ca o comună mai mare” – cuvintele îi aparţin chiar primarului din Întorsura, Leca Băncilă, care spune însă că acest lucru nu îi împiedică pe cei din administraţia publică locală să depună proiecte şi să se axeze pe dezvoltarea zonei. Iar când nu sunt bani, se apelează la împrumuturi, cum e cazul şi în această perioadă, când Primăria doreşte contractarea unui împrumut de 1,2 milioane de euro. Chemaţi la o dezbatere publică de către primarul Leca Băncilă, locuitorii din Întorsura Buzăului s-au arătat a fi de acord cu planul administraţiei publice locale de a accesa un credit în vederea realizării mai multor proiecte europene. La dezbaterea amintită au participat în jur de 30 de persoane, iar după spusele edilului nimeni nu a avut nimic împotriva creditului aflat în discuţie. Se pare că oamenii au înţeles scopul primarului, dar şi faptul că, aşa cum spune Leca Băncilă, „în economia modernă toate se bazează pe credite”.

- Domnule primar, în ultimele zile se vorbeşte tot mai mult despre împrumutul de 1,2 milioane de euro pe care Primăria Întorsura vrea să îl facă pentru a cofinanţa unele proiecte. Spuneţi-ne despre ce anume este vorba...

- Infrastructura de tip urban este nu numai insuficientă, dar şi veche, având în vedere faptul că de treizeci de ani nu s-a mai lucrat la ea. Reţeaua noastră de apă acoperă în jur de 50% din necesar, iar cea de canal sub 10%. Jumătate din apa pe care o pompăm în reţea se pierde pentru că sunt deteriorate conductele. Am elaborat o strategie pentru fiecare sector de activitate pentru a anula acest handicap, această întârziere de tip rural, care este predominantă. Strategia pentru apă şi canal se bazează pe trei proiecte aflate în diferite stadii de realizare. Pe Ordonanţa 7 există un proiect în valoare de un milion de euro, prin care vrem să realizăm 5 km de apă şi 5 km de canal pentru satul Brădet. Un alt proiect mare, în valoare de 23 de milioane de euro, este făcut împreună ce celelalte oraşe din judeţ, prin care vom construi 26 de km de reţea de apă şi 36 de km de canal. Un al treilea proiect prevede realizarea altor 5 km de reţea de apă. Se va construi şi o staţie de epurare nouă, pentru că cea veche este într-un stadiu avansat de degradare, şi nu mai corespunde cerinţelor din domeniu. Fiind construită în 1973, la ora actuală este depăşită din toate punctele de vedere. De asemenea se vor moderniza cele nouă puţuri de apă existente în oraş.

- Aceste lucrări înseamnă şi drumuri sparte. Cum veţi rezolva această problemă? Aveţi şi alte proiecte pentru reabilitarea drumurilor?

- În urma lucrărilor se vor distruge peste 30 de kilometri de drumuri, şi pentru repararea lor se vor cheltui alţi 100-200.000 de euro. Dar sigur, aceste lucrări trebuie făcute după ce vom termina montarea ţevilor şi a conductelor. În ceea ce priveşte drumurile din oraş, acestea arată relativ bine, numai că sunt drumuri de piatră. Vara nu se poate trăi din cauza prafului care se face după fiecare maşină care trece. Am avut o dezbatere publică, iar oamenii au fost de acord că dacă 700.000 de euro s-ar duce către cofinanţare, după implementare, 500.000 de euro (cash flow-ul disponibil) să îi redirecţionăm modernizării străzilor mari de legătură, unde se circulă cu viteză, pentru că îi pedepsim urât pe cetăţeni. La PNDI degeaba am mers cu proiecte, nu am primit finanţare pentru niciun metru de drum.

- Aveţi câteva blocuri ANL aproape terminate. Ce ne puteţi spune despre ele?

- Este vorba de patru blocuri ale căror construcţie va fi finalizată în luna mai a anului viitor. Iniţial aceste locuinţe trebuiau predate la data de 1 decembrie anul acesta, dar din lipsă de fonduri apartamentele vor fi terminate anul viitor. Este vorba de 36 de locuinţe, de la garsoniere la apartamente cu patru camere. Eu ca şi Primărie am obligaţia să duc agentul termic în aceste locuinţe. Am asumat unele obligaţii prin contract şi voi fi nevoit în primăvară să vin cu partea mea. Asta înseamnă 150.000 de euro. Nu am de unde. Din creditul de 1,2 milioane de euro voi rezolva şi această problemă.

- Aveţi şi unele proiecte proprii. Vorbiţi-ne despre ele.

- Construim parcuri, spaţii verzi printre blocuri, locuri de joacă pentru copii, mai este o Grădiniţă - Centru Social pe care am luat-o de la Consiliul Judeţean, aici am investit 200.000 de lei din banii primăriei pentru modernizarea unui nivel, şi l-am pregătit în aşa fel încât şi grădiniţa aceasta să fie la un nivel de pretenţie. De asemenea încercăm să reabilităm drumuri şi să construim reţea de apă şi din surse proprii.

- Aţi fost directorul Liceului din localitate, lucru care înseamnă că puneţi şi în continuare accent pe educaţie. Credeţi că aceasta este soluţia pentru renaşterea comunităţii dvs. şi a ţării, în general?

- Singura cale care ne poate scoate din această stare este, în opinia mea, educaţia. Nu cred nici în economia aceasta modernă, dar cred că o naţiune cu şcoala aşezată temeinic poate să facă un viitor prosper mai repede decât investiţiile majore în economie. De aceea două şcoli din oraş au fost reabilitate în proporţie de 90% prin proiecte finanţate de la bugetul de stat, iar printr-un alt proiect al Ministerului Educaţiei a fost reabilitată o grădiniţă. De asemenea s-a reabilitat Grupul Şcolar din localitate printr-un proiect Phare în valoare de două milioane de euro. Liceul Teoretic Mircea Eliade din oraş va fi şi el reabilitat, modernizat printr-un proiect în valoare de 2,4 milioane de euro. Partea de cofinanţare a Primăriei este de aproape 72.000 de euro.

- Întorsura Buzăului se află într-o zonă pitorească. Cum s-ar putea rezolva dezvoltarea turismului în zonă?

- Avem un proiect de promovare a turismului care se află în stadiu de licitaţie. În cazul acestui proiect suma cu care trebuie să intervină Primăria nu este una foarte mare, fiind vorba de 10.000 de euro. Bogăţia cea mai mare a zonei sunt oamenii, după care intervine acest cadru natural absolut superb. În afară de lemn, care are o valorificare mai mult sau mai puţin eficientă, nu avem alte resurse. Noi trebuie să construim viitorul bazat pe acest cadru natural. Proiectul de care vă vorbesc este de fapt o strategie pe turism, pe care vreau să îl realizez în trei paşi. Într-o primă fază vreau să promovez zona, în faza a doua dorim să facem un Centru naţional de promovare a zonei, care să ne includă pe piaţă, iar cea de a treia fază ar fi un plan investiţional major, care să aducă şi investitori din afară.

- Dispuneţi de terenurile necesare unor astfel de proiecte de turism?

- Primăria dispune de unele terenuri deosebite. Vreau să vă spun că avem un teren mult mai frumos decât Poiana Braşov, situat la câţiva kilometri de oraş, pe care am vrea şi noi să îl valorificăm în forma aceasta. O problemă extrem de serioasă este faptul că producem şi nu avem cui să vindem. Producem lapte, brânză, produse tradiţionale, iar o valorificare integrală la faţa locului ar fi o soluţie. Alta la ora actuală aici nu văd, mai ales pentru că terenurile de aici sunt ultra fărâmiţate. Oamenii au o mentalitate bazată pe tradiţional, pe a păstra ceea ce avem, ei nu văd viitorul, de aceea viitorul trebuie adus la ei.

- Căminul Cultural nu este terminat nici acum. Ce ne puteţi spune despre el?

- După părerea mea acesta nu va fi terminat niciodată. Comunitatea aceasta nu va avea 5 milioane de euro să investească într-un obiectiv cultural, cu atât mai mult cu cât nevoia de cultură în această zonă nu este atât de pregnantă. Pe lângă acest Cămin Cultural, mai avem unul la Brădet şi unul la Floroaia. În toate a plouat. Pe cel din oraş am reuşit să-l aducem cât de cât pe linia de plutire, pentru cel de la Brădet am făcut un proiect, acesta fiind în stadiu de licitaţie, dar şi aici administraţia trebuie să pună partea ei de 20%, adică 300.000 de lei.

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Zseta, 2 noiembrie 2011
Domnule primar, un oras nu este oras din cauza faptului ca este plin de blocuri, eventual din cauza accesibilitatii unor servicii, care in urbea pe care o pastoriti nu prea se regasesc.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.